La fel si viceversa. Copilul poate uita, dar mama niciodata. Ca ne dorim sau nu, exista cazuri cand la un moment dat trebuie sa ne despărțim de gogonei. Cum am pățit eu de curând. N-am fost buna de nimic. Nu stiu ce era mai durerosa, boala in sine sau gândul ca ca i-am lasat asa pe nepusa masa. 

Pentru unii copii, despărțirea de mama, înseamna prăbușirea universului, abandon, singurătate la cote extreme, amărăciune si tristete de neimaginat pentru noi adultii. 

Ai mei au ramas la bunici, pe perioada spitalizării mele, iar daca cel mare s-a descurcat excelent, nu la fel pot spune despre mezin. S-a pomenit la tara, dintr-o data, fara mami, fara tati. Practic, rupt de lumea lui, de mirosul mamei care-l adormea noaptea, de mângâierea si iubirea tatălui, a plans si s-a necăjit foarte tare. Mi-a spus mama ca la un moment dat s-a pus pe jos si plângea cu lacrimi ca el ” Vrea la mami Nica ” si repeta obsesiv ” Sunt supalat, sunt supalat .”

I-am sunat cat de des am putut. Si de fiecare data piticul imi spunea ca vrea sa vina la mine. Ca vrea sa vina la spital cu ” frați „. Nu trebuie sa va mai spun ca mi se înnodau lacrimile in barba si ca as fi facut orice sa nu-l mai stiu suparat.  

Cand m-a vazut dupa atâta zile era pur si simplu secat de dor. Nu-i venea sa creadă, ma mângâia si ma întreba într-una daca l-am uitat. I-am răspuns abținându-ma sa plâng ca o sa ma întorc mereu la ei. S-au băgat in pat langa mine amandoi si am stat asa toată seara. I-am dezmierdat, i-am iubit, i-am răsfățat, i-am pupat de i-am albit si ca sa-i împac ca lumea, le-am adus si cate un cadouas.

Sper sa nu fim nevoiți sa mai stam despărțiți fara voia noastra vreodată ca nu stiu ce as face. Acum inteleg total, mamele care-si plâng durerea despărțirii. N-as vrea sa fiu niciodata in pielea lor. E groaznic sa stii cum copilul tău suferă si tu nu poti face nimic sa-l alini, nu poti face nimic sa-l îmbrățișezi. Vad însă si partea buna a lucrurilor. Ei se vor învața inca de mici cum sa-si controleze emoțiile sau cum sa faca fata situațiilor neprevăzute. Vor învața ca mama ii iubeste chiar si atunci cand lipește si ca întotdeauna se va întoarce sa-i aduca acasa. Cu alte cuvinte vor deveni mai conștienți de ceea ce se întâmpla in jurul lor. Cu gândul acesta m-am mai consolat putin ca altfel as fi avut mai mult de suferit.

Vreau sa va arat bucuria din ochii lui cand ma vede intr-un filmuleț dupa cateva zile de absenta.

​​