Maternitatea pentru cei care n-au copii, nu înseamna mare lucru. Sa le auzi pe mame lăudându-si plozii pare asa de agasant si de stresant…. Zici ca n-ar mai avea nimeni pe lume copii decat ele. ” Ce mare scofala o fi sa faci un copil? Si ce tot il pozează intr-una? Si-l lauda intr-una! L-a răsfățat prea tare, ce l-as trage eu de mot cand se izineste asa de fata cu toată lumea. ” 

Astea sunt gânduri normale, pe care le au multi cei de langa noi. Rude, prieteni, cineva tot a auzit vreodată zicându-se asa despre copiii lor. 

Si eu am auzit. La inceput a fost furie, apoi am încercat sa inteleg si mi-am dat seama ca ei de fapt n-au cunoscut niciodata gingășia adevarata a unei minuni dumnezeiești. N-au rabdare sa înțeleagă comportamentul lui si sa-l corecteze bland.  Caci un copil e un miracol. Un copil e rezultatul a unei chimii inexplicabile intre un ” El ” si o ” Ea „. E o dorința a Celui de Sus dar si o binecuvântare ca El te-a ales sa cunosti dăruirea suprema.

Pentru mine maternitatea a însemnat rabdare, înțelepciune, credința, stăruința. A însemnat schimbare drastică si responsabilitate enorma. A însemnat grija permanenta si dor nestăvilit. A însemnat cercetare, curaj, încredere si îndreptare. 

Copiii sunt adevărate comori cu o putere vindecătoare asupra oricărei neliniști si cu izbânda negresita in fata încercărilor vieții. Copilul te întărește in asa masura incat nimeni n-o poate face, nici măcar știința. 

Poate ca Dumnezeu dăruind copii la timpul potrivit, persoanei potrivite are un plan bine stabilit. Poate e ca un dar pentru noi sau poate ca la in moment dat ne dam seama ca am avut ceva de învățat din asta. Sau poate ca ne sunt dați spre ajutor si îndreptare, spre trecere cu bine si spre conștientizare.

Pe mine m-a transformat maternitatea. Nu mai sunt cea dinainte din momentul in care i-am auzit inima bătând. Din momentul acela magic am înțeles ca sensul vieții e altul, complet diferit fata superficialitatea pe care o percepeam. Nu as fi reușit sa inteleg menirea mea daca nu as fi devenit mama. Si de atunci tot ma întreb : m-am schimbat ca am devenit mama sau am devenit mama pentru ca trebuia sa ma schimb?