Cine spune ca nu-i place Facebook, minte

Facebookmania

Trebuie sa recunoaștem ca traim vremuri in care Facebook a devenit mai mult decât o toana, mai mult decât un trend, el a devenit o necesitate. 

Nici măcar nu mai putem spune ca e la moda sa ai cont pe Facebook pentru ca  acum toată lumea are, deja rar mai întâlnești persoane care nu au, majoritatea motivați fiind de lipsa accesului la tehnologie.

 Aici găsești locul potrivit pentru promovare, chiar și gratuit. Spun asta pentru ca eu îl folosesc cel mai mult pentru a-mi face cunoscuta activitatea de pe site. 

Pe Facebook iti reîntâlnești colegii de liceu, de facultate, rude îndepărtate de care nu mai știai nimic, vedete, știri, anunțuri și  tot ce e necesar ca sa fii la moda.

 Urmărim prietenii dar mai ales pe cei pe care nu-i suportam. Curiozitatea e cea care ne împinge de la spate sa intram de 100 de ori pe zi sa vedem ce s-a mai întâmplat. 

Cine spune ca nu-i place Facebook, minte. La fel și cei care spun ca nu au cont pentru ca nu sunt de acord cu ideea de Facebook. Pai și cu celelelate conturi false de pe care intra și verifica și cer prietenii ălora cărora in mod normal nu ar face-o, cum rămâne? Aaa, sunt lași, am înțeles. 

Mai sunt și cei care au, dar postează foarte rar, pentru ca nu-i interesează, spun ei. Nu cred nici asta, oricum. Nu postează ori pentru ca n-au poze ca lumea, deși mai sunt și d-astia care pun tot felul de rateuri, ori le e teama de critici, ori au o existența anosta și practic n-au nimic de arătat.   Mi-i și imaginez cum intra ei toată ziua și comentează despre toți din lista și ei stau așa, chill, ca aia care-și pun ochelari de soare sa se poata holba nestingheriti la oamenii de pe strada. 

Eu sunt din categoria aia, care când pleacă undeva poți sa te duci liniștit sa-i jefuiești casa, ca ma urmărești după check in-urile pe care le dau. Te poți încadra perfect, poți sa termini treaba la timp, pentru ca dau de știre si pe la ce kilometru sunt pe drumul de întoarcere. 

Da, recunosc, îmi place sa postez. Atunci când ma simt bine undeva și in fata mea e ceva super tare, scot telefonul, pac, poza, urcată pe Facebook sau Insta. Imi doresc ca și alții sa se bucure de ceva frumos așa cum o fac eu, mai ales când plec plec din țara. Ca sa nu mai spun cât ma abțin sa nu urc in fiecare minut una din miile de pozele cu cei mai frumosi copii din lume. Despre asta e vorba la rețelele de socializare, pui poze, împărtășești experiențe, impresii din  călătorii, e un jurnal grozav in care sa-ți strângi amintirile. Ce e rău in asta?

Nu îmi doresc sa agasez pe nimeni, pur și simplu asta simt, asta fac. Așa ca dacă îți umplu câteodată News Feed-ul cu poze de pe unde ma duc și nu-ți place, poți sa dai unfollow, nu sa ma scoți de tot, pentru ca o apoi o sa-ti para rău, știi doar ca postările personale le țin doar pentru prieteni. E atât de simplu. Nu trebuie sa te lași necăjit de mine, nu trebuie sa ma blestemi cu pozele  mele cu tot, trebuie doar sa nu ma mai urmărești și gata. 

La fel puteți proceda și cu ceilalți nesuferiți din lista voastră, care postează pe Facebook des. Doamne, e posibil așa ceva? Facebook e doar așa la sanchi, cum sa postezi intr-una? Pe o rețea de socializare? N-as putea! 😒

Publicitate

12 gânduri despre &8222;Cine spune ca nu-i place Facebook, minte&8221;

  1. Ce tare e,si da am si eu din astea care vezi doamne nu posteaza sa vada lumea tot….vrajeala nu pleaca nicaieri….😂,pai atunci cand chiar pleaca de ce posteaza????hahaha. Eu postez si care e problema…..cui nu.i place asta e…..am si din alea care ma urmaresc sa vad acu ce sunt imnracata 😂😂😂😂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Bună, am intrat de curiozitate pe blogul tău și ăsta a fost primul articol pe care mi-au picat ochii. Aș vrea să-ți spun părerea mea legată de subiectul ăsta, pentru că efectiv m-a frapat ce am citit. Mai ales fraza cu „cine n-are nimic de arătat, are o viață anostă”.

    Prezența pe Facebook nu e o competiție iar cine folosește rețeaua asta de socializare ca să compare cât de „cool” e viața lui reflectată în pozele de pe FB, față de a altora, mie mi se pare că are niște probleme, niște suferințe. Cu toate lucrurile bune care au venit la pachet odată cu rețelele de socializare, au mai venit și altele, care nu-s nici bune, nici frumoase. Fb marchează era narcisismului răspândit în masă. Iar de partea cealaltă, provoacă depresii. Ambele sunt boli. Grave.

    Dacă judeci oamenii după postările lor de pe FB ai senzația că trăiești într-o lume utopică, toți sunt impecabili, toți se distrează, toți călătoresc. Mai adăugăm la asta câteva sute, poate mii de selfie-uri, niște unghiuțe, gentuțe și hăinuțe și avem imaginea completă a postacului dependent de Facebook, care toată ziua își numără like-urile. Toată viața lui e o veselie. O ține din petreceri în vacanțe și din vacanțe în petreceri. Și e fals. Viața reală nu e așa.

    Dar, pentru narcisistul crescut de social media, nu contează cum e viața lui de fapt, ci contează ce cred alții despre viața lui. Viață care trebuie să-i fie mereu „validată” prin like-uri și care e mereu condamnată unor drame, dacă like-urile nu sunt pe măsura așteptărilor lui.

    De partea cealaltă, îi avem pe cei care nu pot egala „performanțele” narcisistului de pe FB, pentru că, nu-i așa, nu toată lumea are resursele necesare să-și petreacă vacanțele în tot felul de locuri exotice sau prin cine știe ce cluburi, să-și permită cele mai tari extensii sau să-și cumpere ultimul model de pantofi Jimmy Choo, astfel încât „să facă rost” de niște poze „demne” de FB. Nu. Sunt „condamnați” să aibă niște vieți normale, obișnuite. Ei, mulți din oamenii ăștia cu vieți normale ajung să se simtă inadecvați, să se valoreze mai puțin, să creadă despre ei că au „vieți anoste” iar asta îi duce într-un loc extrem de întunecat. Se numește depresia. Și asta e o boală cu mult mai gravă decât narcisismul, deși ambele produc suferință

    Studiile arată că de depresie suferă milioane de oameni, în special tineri și adolescenți. Adică exact cei care folosesc, de fapt, cel mai mult, social media. Depresia duce la sinucideri. E o problemă reală, documentată.

    Ce să mai zic despre ceilalți, oamenii care nu sunt nici una, nici alta, sunt doar niște oameni. Unii mai timizi, unii mai retrași, care nu se simt confortabil să-și etaleze viața în public, dar care au același drept, ca noi toți, să fie pe Facebook și care da, n-o să te țină la curent cu ce fac pas cu pas, n-o să posteze când ninge, că ninge și nici ce-au mâncat la cină sau ce le-a făcut pisica. Iar asta nu îi face mai puțin valoroși și nici nu le face viața „anostă”.

    Ce vreau eu să spun este că absolut nimeni nu merită să fie catalogat așa. În rest, s-auzim de bine!

    Apreciat de 2 persoane

    1. Buna!
      Îți respect opinia, ai dreptate in multe privințe. Eu, însă nu vorbeam despre statistici confesare Facebook ca și trend.
      Am făcut referire mai mult la cei care se ascund in spatele unor profile false și la cei temători care cred ca vor fi judecați dacă îndrăznesc sa posteze.
      Bănuiesc ca ai găsit și blogul meu tot prin Facebook.
      Facebook poate fi și util, repet, eu îl folosesc ca și canal de promovare.
      O zi buna!

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s