Am rămas schingiuită sufletește după ce tata ne-a părăsit. Muntele ăla de om, puternic cât zece cai la un loc, care răcnea când ridica lemnul de sute de kg de jos, care avea o îndârjire nemaintâlnita s-a stins in liniște intr-o secunda.
L-au plâns copiii și nevasta ani întregi la rând. Încă nu ne putem obișnui cu absenta lui. Nimic nu mai are viața de când a plecat. Liniștea din curtea plină de viața ma deprima.
Dacă ar fi trăit tata, totul ar fi fost mai bine.
Mama ar fi încă sănătoasă, n-ar trebui sa ia in fiecare zi a vieții pastile ca sa trăiască. Moartea lui a adus boala ei.
Oamenii nu ar mai fi încercat nicicând sa ne facă rău. Mâna lui de fier ne-ar fi aparat de toate răutățile și neajunsurile vieții.
Viața lui era însuflețirea noastră.
Astăzi am petrece cu el la un pahar de țuica fiarta. Ar fi chemat toți oamenii care ar fi trecut prin fata portii sa intre sa-i cinstească. Țiganilor veniți la cerșit le-ar fi umplut sacoșele cu de toate.
O înțeleg pe mama, care plânge amar atunci când vine vorba de tata. Sa pierzi așa sprijin e greu. Sa rămâi singura după o viața în care te-ai străduit cu omul tău sa aveți ce pune copiilor pe masa e cumplit! Când sa te bucuri in sfârșit de viața, după ce ai scăpat de greutăți, rămâi singura, iar singurătatea ucide visuri și speranțe.
Ne e greu tata fără tine. Suntem pierdute intr-o lume in care nu ne gasim rostul fără tine. Te vom plânge in zadar câte zile vom avea si tot nu va fi de ajuns. Ai lăsat multă linsite acolo unde era viața. Ai lăsat durere nemarginita și regrete pana la cer.
Dacă ar mai fi trăit tata eu as fi fost mult mai departe. 😔
ANNAZIDEZI 
..dar asta-i viaţa, cu moarte, cu tot…!
Şi eu am avut…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu toții am avut. Din păcate e greu sa fim in ordine cu tristetea. Și cu moartea, fenomen firesc și mai greu. 😔
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ai dreptate, dar asta este viaţa, una din părţile ei dure, tu însă privește numai înainte și bucurăte de cei dragi sufletului tău. Numai bine, Anna!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Doamne ajuta! Cuvintele ajuta in situații d-astea. Fie ca sunt scrise, fie ca sunt spuse, ele ajuta. La zile aniversare îți amintești inevitabil. 😔
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Te imbratisez! Mi-ar place sa cred ca undeva tatii nostri ciocnesc cate un pahat de tuica fiarta si se mandresc cu fetele lor…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ooo, ce bucurie ar fi. Chiar vreau sa cred ca e bine acolo. Și ca încă ne vede. 😔🖤
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Doi ani au trecut de când m-am despărțit şi eu de tatăl meu. Cum am trecut mai departe? Nu am mai privit în urmă să îmi fac rău şi tot timpul am fost alături de copiii mei. Un leac bun pentru suflet! Iar din ce spui despre tatăl tău văd multe asemănări cu al meu, amândoi au fost optimişti, plini de viață şi amândoi şi-au dorit ca şi noi să ne bucurăm pe deplin de viață!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa am sa fac și eu. Dar sunt momente in care amintirea lui revine mai proaspăta ca niciodată.
Dumnezeu sa-i ierte! 😔
ApreciazăApreciază