Copiii mei se sperie. Aspiratorul e dușmanul numărul 1 (P)

Publicat de de Anna Georgescu

Poveste pe scurt. Am doi băieți. Unu speriat de bombe, altul, cel mai speriat de bombe. Cum ieșim din situația asta?

Acum sa dezvoltam. George obișnuia sa fie curajos. Acum, influențat de ceilalti băieți de la gradi probabil, a început sa se teama de câte ceva. De exemplu, dacă in camera lor e întuneric el e primul care intra și aprinde lumina. Dar când trebuie sa meargă undeva unde merge pentru prima data și nu are curaj, îl ia pe asta micu’ și-l baga pe el la înaintare. Mezinu’ nu se prinde de schema, se duce plin de curaj, intra ca găina in grămada. Eu m-am obișnuit. Miros teama de la o pata când trebuie sa meargă undeva și-l cheamă pe frate-su.

Acu’ bietu’ Ali, merge, nu știe de ce îl cheamă, crede ca sunt prieteni. 😂 Dacă 70% din timp se ciondanesc, când îl striga, Ali e prezent ca un cățeluș. Cățeluș speriecios, pentru ca se sperie și el, bineînțeles. El de când era mic are frica aparatelor electrocasnice. Se sperie de mașina de spălat haine, de mașina de spalat vase și mai ales de aspirator.

Și ce ma fac? Casa e mica, noi suntem mulți, iar la trei minute de la curatenie e la loc. Iar băgăm aspiratorul, iar copilul o ia la goana, se ascunde sub masa, după usa, in alta camera, după posibilități.

E amuzant ca George rade de el acum. Lui nu-i mai e teama. A depășit situația. E băiat mare.

Mie nu-mi convine deloc, dar n-am ce sa fac. Am încercat tot ce se putea. L-am ținut in brațe și i-am explicat cu blândețe ca el ne ajuta sa avem casa curată. L-am pornit împreuna, am strâns firul, am tras firul, i-am arătat unde se strânge gunoiul, nimic nu merge. I-am explicat ca răul e doar in mintea lui, aspiratorul nu face decât bine.

Copilul nu vrea sa priceapă. E speriat de toate aparatele din casa și basta. Și nu vreau sa rămână așa. Nu-i vreau nici super curajoși. Nu vreau sa am doi băieți lipsiți de emoții. Nu vreau sa cresc niște mașini fără frica doar pentru ca sunt băieți. E ok sa aibă temeri, însă e bine sa invete cum sa treacă peste ele sau cel puțin cum sa facă sa nu le permită sa-i influențeze negativ. Așteptam sa-i treacă, dar cum? Stând așa cu mâinile in sân? Nu mi-e genul.

Ne-am gândit si la ideea de a ne cumpăra aparate mai silențioase. Dar cum nu suntem magnați, sa putem sa ne schimbam toate aparatele, am zis sa schimbam măcar aspiratorul. Ca asta săracul e trecut de prima tinerețe si sunt sigura ca in ultimii ani s-au mai inventat multe modele mai perfomante. Zic sa ne uitam pe aici de unul mai silențios. Eventual și invizibil. 😀

Am prospectat piața și rămâne sa ne decidem care e cel mai bun aspirator.voi cum e? De ce se sperie micuții voștri? Sau nu se sperie?

10 gânduri despre &8222;Copiii mei se sperie. Aspiratorul e dușmanul numărul 1 (P)&8221;

  2. Mai demult și al meu se speria un pic. Aspiratorul era asociat cu scoaterea crocodililor din nas (foloseam ”batista bebelușului”) și de asta probabil nu-i prea plăcea. Pe urmă făcea și el pe speriatul din cauza zgomotului, dar l-am încurajat să dea și el cu aspiratorul, cu noi lângă el, desigur. Ideea i-a plăcut. Așa că acum participă la aspirat, urcă scaunele pe canapea etc.
    Nu cred că e esențial ca aspiratorul să fie silențios. În primul rând aș vrea să-și facă bine treaba, dar după câțiva ani nu și-o prea face. Dacă aspiri o dată cu simț de răspundere și după 10 minute mai aspiri încă o dată în același loc, cu același aspirator, mai scoți o tură de praf 🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  4. Aspiratorul a ramas si la noi bau-bau. cu robotul, cafetiera l-am imprietenit, dar la aspirator nici gand. cred ca e si trauma batistei bebelusului pe care am fost nevoiti sa o utilizam cand era mic

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un comentariu