“Fericirea e mami și tati”

Niciodată nu am lipsit mai mult de câteva zile de lângă copiii mei. O noapte, maxim doua, ca nu rezistam nici eu, nici ei mai mult. Ei bine, ultima excursie a fost de cinci zile.

A început frumos. In aeroport am vorbit numai despre ei. 😂 „Dacă ar fi fost Ali aici, nu i-ar fi stat piciorușele”. Când plângea câte un copil, săream amândoi ca arsi. Ne uitam la ceas din ora in ora și ne întrebam ce o fi făcând acum? O fi mâncat? O fi dormit la prânz? La plaja ne simteam cam stingheri. Nu eram in apele noastre. Lor le place apa maxim. Ne imaginam bucuria din ochișorii lor dacă ar fi văzut marea. Ne aminteam întâmplări haioase, cum pocesc cuvintele, de parcă aveam sa lipsim din viața lor luni întregi.

Seara ii sunam pe videotelefon și muream de dragul lor. Cum se prosteau, cum pupau telefonul, îl îmbrățișau, ne cereau nimicuri și ne pregăteau câte o surpriza in fiecare zi. Nu vedeam mai nimic pentru ca telefonul stătea aproape de buzele lor și in brațele lor mici.

Închideam telefonul cu noduri in gât. Pot fi foarte drăgălași când vor. Mai ales ca mie mi se păreau așa de la depărtare cei mai deștepți și mai sensibili copii din lume. Adormeam cu ei in gând și ne trezeam tot cu ei. Orice vedeam ne raportam la ei. Cum ar fi mâncat, cum s-ar fi jucat, cum s-ar fi bucurat de caldura și de soare.

Când am ajuns acasa abia așteptam sa-i țin in brațe. M-au pus sa închid ochii de cum am intrat in casa. Aveau o surpriza, un buchet de flori. Ne-am pupat 15 minute până m-am potolit de iubire. Ne-am mai jucat alte zeci de minute. Le-am dat sa mănânce, îmi lipsise asta enorm. Eu iubesc sa le pregătesc masa și sa le dau sa pape. Ma face sa ma simt de folos, ma face sa ma simt mama.

Seara am vorbit mult și ne-am jucat mult peste ora de somn. Dimineața am citit o carte despre fericire. Și l-am întrebat pe mezin ce e fericirea pentru el, pregătită pentru un răspuns amuzant. A răspuns fără sa clipească: “fericirea e mami și tati”.

Cât de mult poate sa spună cu doar câteva cuvinte! Și ei mi-au lipsit. Am avut activitate tot timpul in zilele departe de ei, dar gândul tot la ei îmi zbura la fiecare câteva minute.

E greu sa pleci de lângă copii. Legatura e foarte puternica, mai ales intre mama și ei. Se simte cel mai mult când nu ne putem atinge și nu putem vedea altfel decât prin telefon. După ce devii părinte, oriunde ai umbla, sufletul nu ți va mai fi niciodată la fel de hoinar. Grija lor am avut-o cu noi in fiecare secunda și nu a fost oră din zi sa nu ma gândesc la ei.

E frumos sa călătorești dar noi mai avem nevoie de timp până o sa ne obișnuim sa o facem și fără ei.

Oricât de mult s-ar distra la bunici, oricât de multe lucruri le-ar cumpara, lipsa părinților n-o vor putea înlocui cu nimic. A fost greu nu numai pentru noi și pentru ei, dar și pentru bunica, săraca. Cred ca au fost cele mai extenuante zile din viața de bunica de până acum și cred ca a depus mult efort in stăpânirea a doi nebunatici. Pentru asta ii mulțumim! 🙏🏼

Reclame

Imagine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: