FIFA, jocul video, dușmanul tăcut al relațiilor din 2018.
Vii de la serviciu și îl găsești pe partenerul tău cuminte in casa, jucându-se pe televizor. Un simplu joc care il face sa se bucure si sa se enerveze E chiar drăguț sa-l vezi pasionat de ceva. Simpatic foc când se încruntă sau mai zice un cuvânt urat semn ca ii place sa fie învingător.
Parca ți se pare și sexi când face așa. Îți place latura asta de lupatator. E liniște în casa pentru ca el e cealalta camera de obicei, se joaca.
Așa l-ai cunoscut, jucând. Asta e timpul lui liber și nu vrei sa pari o scorpie, așa ca îl lași sa se joace cât vrea el. Dar oare știi cât vrea el?
Treptat, FIFA a devenit copilul casei. Trebuie întreținut. Jucat regulat. Nu trebuie sa treacă nici măcar o zi. Trebuie lăsat omul să-și consume energia.
Curând nopțile devin lungi și nasoale. El tot la FIFA. Încerci să-l mai atragi, ba cu o lenjerie intimă, ba cu o promisiune de ceva frumos. Nici in oraș nu mai iese ca de obicei.
Serile alea liniștite când se juca și tu îl știai in regulă s-au dus. Acum țipa când pierde sau și mai rău se exteriorizează cam ciudat. Mai ciudat decât știai. Adormi singură acum. Ce rost mai are să-l mai aștepți? Uneori îl prinde dimineața. O noapte pierdută aiurea. Așa zici tu. El e de altă părere. Îi place, e provocator jocul. E ceva ce vrea să dovedească. El e printre cei mai buni. Nu mai poate da înapoi.
Dacă ați stii câte cupluri se cearta din cauza FIFA… Mi-ați da dreptate.
Tare curioasa aș fi să știu și părerea unui împătimit. Dacă știe ce senzație de abandon și de furie provoacă partenerei.
Ce ziceți băieți? E adevărat? Care e părerea voastră? E așa grav cum pare sau e doar un joc?
Eu am fost cu Warcraft. Până am început să mă visez frecvent în pielea eroilor din joc. Mă luptam, muream și înviam, ca tot eroul. Atunci am abandonat prietenește Warcraft-ul. Nu-i port pică, nu a fost ca și când m-aș fi lăsat de fumat. A fost frumos, dar un pic exagerat. Nu m-am mai jucat pe comp de vreo 10 ani. Am trecut la jocuri clasice, de pensionari 🙂
ApreciazăApreciază
Eu am la birou un PlayStation și de ceva vreme numai de FIFA aud. Sunt singura care NU joacă din birou. Am alte două colege super pasionate, care joacă și ele cot la cot cu băieții. Deci nu e o chestie pur masculină. Dar nici eu nu-i înțeleg farmecul 🙂
ApreciazăApreciază