Pentru părinții care nu au fost în curtea școlii azi, am câteva cuvinte.

Eu nu trebuia să ajung la începerea anului școlar azi. Dar printr-o conjunctură a fost posibil până la urma. Am fost bucuroasă rău, mai ales când m-au văzut copiii. Credeau că sunt la serviciu. M-au îmbrățișat și s-au gudurit ca niște pui la cloșcă. Ce bine a fost. Dar până să mă observe nici nu se sinchiseau de lipsa mea. Se făcuse marea reîntâlnire cu colegii și se întinsese la discuții. Am stat in spatele lor preț de câteva minute bune până să mă observe cineva. Deci nu era mare tragedie dacă nu veneam. Tati era lângă ei.

Dacă nu mă aflam acolo ce s-ar fi întâmplat, oare? Nu mare lucru. Poate ar fi discutat ceilalți părinți, nimic mai mult.

Dragi părinți care nu sunteți alături de copii în prima zi, sunteți grozavi. Știu că dacă aveați încotro ați fi răsturnat lumea să le fiți copiilor aproape. Dacă nu sunteți în curtea școlii nu înseamnă că vă iubiți copiii mai putin decât o fac alți părinți. Înseamnă că viața uneori nu e așa cum ne dorim noi. Înseamnă că iubirea voastră e mai puternică decât cred alții. Vă înțeleg durerea și regret că nu sunteți alături de puii voștri. E dureros, dar știu că v-ați îngrijit de prima zi de școala poate mai mult decât alți părinți.

Ei o să fie bine, indiferent de cine îi însoțeste. Câteva ore lipsă din viața lui nu te face un părinte mai puțin bun. Când vei ajunge lângă el o să înțeleagă cât de mult ți-a lipsit. Trebuie să te așezi lângă el și să-i spui că lângă el vei fi indiferent de locul în care te afli. El simte iubirea, nu te speria.

Așa că dragii mei, cei care nu ați fost de dimineața în curtea unei școli sau Grădinițe, eu vă înțeleg motivele. Oricare ar fi fost ele, tot spre binele celui mic faceți eforturile. Contează să-i fi aproape în restul zilelor lor și atunci când are nevoie, nu doar azi, câteva ore.