Au fost doi, a rămas unul și acum are 8 ani

La 3 ani de la căsătorie am aflat că sunt gravidă. Am ținut ascuns atunci o perioada și apoi i-am trimis o scrisoare soțului prin care îl anunțam că urma sa fie tătic. O să public scrisoarea într-un articol viitor și sunt convinsă că o să vă placă. Cei care au cumpărat cartea mea o știu deja.

Nu ne-am așteptat niciodată ca în burtica mea să fie doi. Dar da, la control ne-a confirmat doctorul că aveam gemeni. Eram așa bucuroși de ce trăiam… Deși nu aveam o casa a noastră, nu ne întrețineam bine nici pe noi, nu știam cu ce se mănâncă părințeala, am fost fericiti de ce trăiam.

Până intr-o noapte în care m-am simțit rău. Am sângerat, am avut dureri, ne-am speriat, am și plâns. Locuiam la ai mei, iar până la spital era cale lungă. Dimineața am aflat că din două inimi care băteau a rămas doar una. Așa a fost să fie, eu tot aveam speranță, chiar dacă aveam inima frântă și mă temeam pentru sarcină. Primele luni erau decisive. Până în luna a 5-a am luat 11 pastile zilnic.

I-am pus și nume, încă din burtică. “Sâmburel” creștea și devenea tot mai puternic. Am născut dimineața la 8, singură, fără proaspătul tătic lângă mine. Dumnezeu mi l-a dat, însă pe nașul copilului lângă mine. M-a ținut de mâna până în momentul în care am auzit țipatul de viață nouă.

Mirosea a mine, era alb vinețiu și plângea cu țipăt puternic. Puiul ăla de om care se născuse, venise la mine la piept pentru că știa că am nevoie de el mai mult decât avea el de mine.

Și știu că poate sună a clișeu. Dar când a trecut, Doamne timpul ăsta? Parcă am uitat tot. Când mi-a fost greu sau când l-am învățat sa facă la oliță. Când i-am dat prima dată mâncare. Toate le-am uitat. Mai puțin respirația lui din prima noapte lângă mine. Și sentimentul ăla de apartenență.

Acum ochii ăia mari ai lui de care se mira toată lumea, îmi zâmbesc parcă numai mie. Și sunt mândră de el că își cheltuiește bruma de bani strânși de ziua lui să-mi cumpere mie flori intr-o marți oarecare. Și că nu-i e rușine să spună te iubesc tare.

Îl iubesc mult pentru sufletul lui sincer și pentru veselia pe care a adus-o in viața mea in fiecare zi de când a apărut pe pământ. Căci ce-aș fi eu fără el, fără ei? Nimic.

Tu ai început să dai sens vieții mele, mami. Te iubesc până la stele!

La mulți ani de 8 ani!

3 gânduri despre &8222;Au fost doi, a rămas unul și acum are 8 ani&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s