Sicilia impresii și poze (2) Aci Trezza și Aci Castello

Am revenit cu impresiile din recenta excursie din Sicilia de luna acesta, acum despre excursia la Aci Trezza și Aci Castello. Prima parte a impresiilor o găsiți aici.

În perioada asta în Italia restricțiile sunt tot cam pe la noi. Înăutru se poartă masca obligatoriu. În mijloacele de transport la fel. Majoritatea, pe afară o țineau tot la cot. V-am zis, la fel ca la noi. 🙄

Am mâncat o singură dată în restaurant fără terasă, iar cei de acolo ne-au cerut Green pass-ul, adică certificatul de vaccinare. Pe care îl aveam de frică și în forma electronică și pe hârtie, desigur. După ce l-au scanat și l-au găsit în ordine am putut servi masa liniștiți. Mă așteptam să ni-l ceară, citisem înainte că de acum va fi necesar și e bine să-l prezinți în Italia atunci când vrei acces la anumite restaurante și obiective turistice.

De obicei noi am preferat să mâncăm doar la terase. Era și mai multă lume, seara aerul era răcoros, aveam și imagini frumoase în jurul nostru, n-aveam de ce să luăm masa în interior. Dar să revenim la oile noastre.

Lângă Catania există două sate: Aci Trezza și Aci Castello. La fel, am citit multe despre Sicilia in general și coasta de est in particular înainte să plecăm. Ar fi fost mult mai multe de văzut, dar eu mă declar mulțumită de ce am reușit să vizităm.

În Aci Trezza am făcut cele mai frumoase poze. În Aci Castello n-am mai ajuns pentru că ne-a cucerit satul vecin și n-am mai vrut să plecăm de acolo. Aci Trezza are faleză, plajă cu pietre, iar deasupra plajei, chiar lângă biserica din sat e un mic parc în care se strâng seara locuitorii la vorbă și la jocuri de societate.

Aci Castello e superb, deși l-am văzut doar din mers, dar pot să spun că mi-am dat seama de măreția castelului chiar și așa. Da, castelul era spectaculos și parcă îmi pare rău acum că n-am fost să-l vizităm. Zona asta e super instagramabilă. Împătimiții de poze găsesc aici peisaje care îți taie respirația. Eu am crezut că am ajuns în Thailanda, deși nu știu cum arată acolo decât din poze. 😜

Am observat că pe faleză și în mare nu prea erau turiști. Poate prea puțini față de alte locuri în care era plin numai de străini. Aici, culmea, mai mulți localnici, mai multă liniște, un loc care vreau să cred că e încă nedescoperit de hoardele de turiști.

În perioada în care am fost noi în Sicilia, jumătatea lui August, s-au înregistrat acolo cele mai mari temperaturi din Europa. Așa că o baie în mare a venit la fix. Apa a fost perfectă, priveliștea de vis, preparatele răcoroase cum ar fi granita sau sucurile din rodie și portocale siciliene, toate au completat o zi perfectă.

Excursia în cele doua sate pitorești a fost o reușită. Cu câțiva euro pentru autobuz, am vizitat unele din cele mai frumoase locuri din Sicilia, iar pozele făcute întăresc afirmația mea.

Cât despre prețurile din Aci Trezza, pot să spun că erau ușor mai mici decât în Taormina. Nici aglomerația de acolo nu am găsit-o.

În fine, ne-am întors cu ultimul autobuz în Catania la timp pentru cină. Am plănuit următoarea excursie de pe muntele Etna în seara aceea. Ne aștepta încă o zi de peripeții. Dar despre Etna și lavă și răcoare, data viitoare. ☺️

Sicilia, impresii și poze

Sicilia, impresii și poze din 2021

După ce am lansat întrebarea prietenilor de pe Instagram și de pe Facebook despre ce ar trebui să vedem în Sicilia, am primit numeroase ponturi de călătoria pe care urma să o facem.

Din păcate, ne-am stabilit “tabăra” pe coasta de est și am vizitat doar împrejurimile. Nu ne-a ajutat timpul fir-ar să fie. Am stat doar 6 zile pe care le-am fructificat cât de mult am putut.

Catania e frumoasă. Am rămas aici pentru vulcan. Nu puteam rata să nu văd emblema Siciliei. Practic a fost punctul de plecare pentru decizia de a călători în Sicilia. Având o activitate de peste 6000 de ani, vulcanul Etna este vulcanul activ cu cea mai lungă perioadă de activitate din lume. Și nu m-a dezamăgit. Ba mai mult, m-a făcut să mă simt ca pe altă planetă.

Dar s-o luăm cu începutul. Am fost cazați în centrul Cataniei într-un apartament drăguț în centru. Doamna proprietară a avut grijă ca la micul dejun să avem în permanență desert făcut de dânsa. Nu era mare lucru, dar detaliile de genul ăsta fac diferența. Am avut prăjitura cu fructe, cu iaurt, cu morcov…. O delicatesă aburindă în fiecare dimineață ne făcea să plecăm în excursii mai bine dispuși. Am găsit prin booking acest apartament cu recenzii foarte bune și preț decent.

Am făcut trei excursii. Nu le-am cumpărat, deși găsești la tot locul pe cineva care organizează. Noi nu am apelat la ei. Am ales să economisim mai mult și să călătorim cu transportul in comun. Autobuze foarte bune, care ne duceau în aceleași condiții ca și cele de la agenții, dar cu un preț mai mult decât redus. Ca să dau un exemplu, două excursii la Etna vulcanul ne costa 70€. Pe cont propriu am cheltuit puțin peste 10€. Și lista poate continua așa și la restul destinațiilor. Singurul incovenient a fost că de câteva ori orarul autobuzelor s-a decalat ușor față de ora prevăzută.

La final am observat că am economisit atât de mult încât ne-am întors și cu bani acasă. Ceea ce nu mă gândeam că vom face când am stabilit bugetul. 🤨

Dar să o luăm pe rând cu excursiile. O să vă arăt imagini din prima, restul urmează să revin în articolele următoare.

Taormina.

Destinația vedetelor de la Hollywood, Taormina e fantastică. Are plajă atât cu pietre cât și cu nisip. Se pot închiria șezlonguri, dar există și porțiuni cu plajă publică. Am ales să mergem în Taormina în ziua in care am sărbătorit 13 ani de la nunta noastră. Pentru asta plecăm anual de acasă. Copiii nu prea au fost de acord. Noi ne-am gândit la ei tot timpul și au fost in discuțiile noastre mereu. Dar regula e regulă. Tradiția noastră merge mai departe și sper să ne însoțească și ei atunci când vor fi mai mari.

Am luat masa la un restaurant cu vedere la mare. Ne-am giugiulit ca îndrăgostiții, am băut șampanie, am râs, totul cu marea la picioarele noastre. Am ajuns sus la o priveliște magnifică cu telecabina. Tot de acolo am admirat și Isola Bella. Imaginea mi-a tăiat respirația. Am făcut sute de poze. Mi-ar fi plăcut să pot face pozele cu ochii. Nu se imortaliza imaginea exactă pe care o vedeam.

Am mâncat specialități italienești și pește sabie, specific Siciliei. A fost delicios. Am reușit să-l “dovedesc” chiar. Se întâmplă foarte rar să mănânc tot ce comand. 🙁

Distanța dintre Catania și Taormina e de o oră cu transportul în comun. Autobuzul ne-a lăsat sus. Era plin de turiști. Mă bucur acum că am deci că nu avem nevoie de ghid și nici de agenție. Dacă ai conexiune bună la internet și un telefon bun, te descurci oriunde în lume.

În Taormina sunt foarte multe de văzut. Am vrut să intrăm la amfiteatrul roman, dar era o coadă cât China și am renunțat. Venisem totuși pentru celebrare, pentru relaxare. Se organizau și excursii pe mare spre locuri mai puțin populate cu prânz inclus și băuturi, dar eu deja pusesem ochii pe restaurantul cu vedere la toată stațiunea, așa că nu am fost interesați.

Ne-am ales plaja cu pietre ca sa rămânem pentru restul zilei. Am rămas acolo până seara. Apa caldă nu ne mai lăsa să plecăm acasă. În aer căldura era năucitoare așa că am stat numai la scăldat tot timpul petrecut acolo.

Apoi am mers pe stâncile de pe plajă și am surprins în imagini întreaga priveliște. Ne-a cuprins un sentiment de libertate. Am ciocnit în cinstea noastră și ne-am întors în Catania seara cu ultimul autobuz.

Am rămas cu un gust plăcut după Taormina. La propriu, după ce am încercat acolo granita de fragi. Un fel de înghețată cu sirop. Rece și răcoritoare a fost la fix pentru temperaturile ridicate de la mijlocul lui August.

Taormina nu e numai pentru vedete. E și pentru oamenii de rând care vin cu autobuzul public. Și ea îi face să se simtă ca niște vedete. Într-adevăr, prețurile sunt mai mari decât în restul Siciliei. Până și magneții erau foarte scumpi. Dar nu ne-am făcut griji, nu eram acolo pentru cumpărături.

Citisem mult despre Taormina, dar nu am crezut că ne putem simți așa de bine acolo. A fost o zi perfectă, poate cea mai frumoasă aniversare a nunții. ❤️

Cu copiii în Costinești? Da sau ba? Plus cazare și poze

Suntem de două zile cu copiii în Costinești, stațiunea tineretului. Mulți spun că stațiunea asta nu e pentru copii. Zgomot mult, tineret și mai mult, copiii nu au ce căuta.

Ultima dată am fost aici în 2016. Google foto ne amintește de asta, nu am memoria anilor și nici a numelor, din păcate. Copiii erau mult mai mici. Am stat atunci intr-o vilă undeva pe lângă epavă. A fost liniște și știu că ne-am distrat foarte tare, deși copiii erau foarte mici.

Acum am vrut să repetăm experiența. Mai mult pentru că știu că e frumos aici. Apoi pentru culoarea mării. Marea e spectaculoasă în Costinești. Are o culoare nemaipomenită.

Sunt numeroase spații de joacă pentru copii. Cel puțin centrul stațiunii, e plin de distracții pentru cei mici: tobogane, trambuline, mașinuțe etc.

Aici am văzut foarte mulți părinți, copii, tătici, bunici… plaja e plină de cărucioare, așa că faptul că stațiunea Costinești nu e pentru copii, nu se adeverește.

Și pentru că mulți m-ați întrebat despre cazare din pozele postate pe story, o să vă las câteva impresii.

Vila Dedy are o piscină mare curată, foișor, două grătare curte interioară precum și un mic spațiu de joacă pentru copii. Prețul camerei diferă de tipul de cameră și de perioadă. În preț am avut inclus și un mic dejun destul de consistent. Balconul a fost îndreptat spre piscină, dar zgomotul nu ne-a deranjat. Credeam că n-o să poată copiii dormi la prânz, dar nu a fost așa. Chiar acum când scriu, dorm bine mersi, iar lumea se distrează în apă.

Ca un plus de confort, aș adăuga aerul condiționat din cameră, mai ales în Iulie canicular a fost necesar și l-am găsit potrivit.

Ca și minusuri nu am prea multe. Doar lipsa semnalului wi-fi. Ori era prea slab, ori nu prindeam noi, cert e că nu a funcționat. Cei mici aveau telefoanele la ei, dar nu prea le-au folosit decât cu hotspot de la noi.

În principiu, Costinești e perfect pentru copii. Apa mării e caldă, abia i-am scos la prânz.😀 O să mai stăm puțin pe aici, e frumos, copiii ar sta aici o lună. Noi Continuăm distracția, o să vă mai țin la curent. 😊

Cum e la Club Vila Bran

Am ajuns aici in jur de ora 16. Sfârșitul lui Martie și totuși ningea liniștit, cu fulgi mari si moi, ne-a fermecat peisajul imediat.

Am făcut rezervarea pentru 2 nopți pe Booking. Noi am selectat ceva, aplicația ne-a dat altceva, a fost o încurcătură. Inițial au zis că trebuie să mai plătim ceva extra. Nu era vina noastră, au înțeles, iar la sosire nu a mai fost nevoie să achităm nimic. Mi-a plăcut că au înțeles și nu ne-au cerut totuși plata extra pentru greșeala aplicației.

Complexul e format din mai multe vile. Noi am ocupat doua camere din Vila 1. Condițiile sunt bune. Baie cu cadă neașteptat de mare, pat confortabil și liniște. O liniște d-aia în care zăpada atenuează zgomotele. Seara s-au aprins luminile in tot complexul, a fost special.

Aș avea totuși ceva de spun în legătură cu restaurantul. S-au respectat tot timpul măsurile de distanțare socială. Toată lumea a purtat corect mască, iar dezinfectanți erau la discreție, dacă pot să spun așa. Totuși, comanda s-a luat foarte greu, la fel și când s-a adus. Probabil a trecut o oră jumate. In condițiile în care copiii repetau într-una că le e foame. Dar, pădure fără uscături nu există, nu?

Seara am mers la focul de tabără cu muzică folk. Superb. S-a servit ceai și vin viert. A venit la fix cu ninsoarea. Era restaurantul aproape gol, toată lumea la foc afară. Nu înțeleg totuși dacă nu era așa populat de ce a mers așa de greu comanda? În fine, nu mai contează acum. Serile următoare a mers mult mai bine. Toate mesele le-am servit acolo. Mâncarea e bună cu meniuri și pentru copii.

Piscina exterioară încălzită e deschisă. Marea bucurie a copiilor, dar și a noastră. Totuși în jacuzzi apa era mult mai caldă. N-aș mai fi ieșit. Am petrecut aproape două ore la piscină. Copiii au fost absolut incantați.

Activități au fost zilnic pentru cei mici, chiar dacă era frig afară. Nu am mers la toate, dar pentru cine are timp le recomand. Există o fermă cu multe animăluțe. Le-am studiat pe toate și chiar ne-am împrietenit cu ele. Tare jucăușe și obișnuite cu oamenii. În ultima zi am descoperit și pârtia. Uriașă. Dacă știam de la început…

La ultimul etaj al restaurantului terasa îți oferă o priveliște nemaipomenită. Castelul Bran în zare, munții și toată așezarea îți taie respirația. Am făcut multe poze. Nu mă puteam abține să nu rămân cu o amintire plăcută.

Am rămas cu o impresie bună. Prețurile sunt decente pentru câte oferă. Complexul e foarte mare cu numeroase activități atât pentru copii, dar și pentru adulți. Nu ai cum să te plictisești aici. Eu îl recomand cu drag și sper să vă placă și vouă. Asta dacă nu ați ajuns încă.

Nu suport să văd copii obosiți și adormiți prin restaurante

Mă aștept și la hate inutil când declar asta: nu suport sa văd copii obosiți și adormiți prin restaurante.

Eram la restaurant. Lângă masa noastră, o familie cu 2 copii. Vârstele lor aproximativ 2 și probabil 4 ani. Destul de târziu pentru ei, ora la care eram. Cel mic a plâns mai mult de o jumătate de oră. Avea suzetă, îi mai cădea, o mai spălau, o puneau înapoi în gurița celui mic, vizibil obosit. Celălalt, mai mare atent la telefon, nu-l mișca nimic. Nu vedea, nu auzea. Părinții destul de relaxați.

Dacă mă intrebi pe mine, poate prea relaxați. Cât timp a plâns, a plâns și inima în mine. N-am putut să mănânc. Mi-era greu să mă concentrez la altceva. Simțeam oboseala copilului. Poți să o iei pe Ana de lângă copii, dar nu poți sa scoți mama din ea niciodată. Simt și gândesc ca o mamă oriunde m-aș duce. Sentimentul ăsta de nevoie de protecție pentru cei mici a fost extrem de puternic toată seara.

Nu înțeleg cum puteau fi așa liniștiți părinții. Copilul a plâns mai mult de 30 de minute, până a adormit pe scaun singur. Cu lacrimile încă pe față, tatăl se uita pe telefon, mama fuma, copilul a adormit suspinând.

Puteți să mă contraziceți cu orice pretexte. Că n-au cu cine să-i lase. Că trebuie să mănânce și ei. Că trebuie să trăiască și ei. Sunt total de acord. Dar dacă rămâi piatră la lacrimile unui copil, care e obosit și cere somn prin toată ființa lui de 2 ani, atunci nu știu ce să cred.

Am fost amărâtă. Nu e posibil să ții copilul chinuit în așa condiții. E prea mic pentru asta. Respectă-i nevoile. Chiar nu putem să avem răbdare până mai cresc puțin?

Orice mi-ați spune, cu ce au făcut nu sunt de acord. Cina se ia mai devreme când ai copii. Pentru cei mici calitatea somnului e vitală. În creșterea, dar și in dezvoltarea lor. Altfel te înțelegi cu un copil relaxat, care a dormit suficient, într-un mediu prielnic. Altfel te înțelegi cu un copil care a adormit plângând, pe două scaune unite într-un restaurant cu o gaură în tavan, unde toți fumau, iar muzica live suna destul de tare. Copilul ăla a strigat cu toată puterea lui după brațele mamei. A țipat destul de tare încât să atragă atenția tuturor celor din restaurant. A strigat după un mediu în care s-ar fi simțit în siguranță, până a obosit și a adormit cu suspine și cu lacrimi șiroind pe obrajii lui mici. M-am simțit atât de rău. Nu am putut face nimic. Era la decizia alor lui. Care se prefăceau că totul e în ordine.

Când am făcut copii am luat în calcul și sacrificiile. Nu-l faci dacă nu ți le asumi. Nu-l faci dacă vrei să trăiești in continuare ca și cum nu l-ai avea.

Cred că mai mult de patru ani nu am mers la nicio nuntă, la nicio petrecere. Am știut că nu am pe nimeni să rămână cu ei, am rămas eu. Decât să-i culc pe scaun în restaurant, mai bine stau acasă cât e necesar. Și gata, că deja m-am amărât suficient.

Am plecat cu puțin până în ora 23. Ei au rămas acolo. Nu se grăbeau. Nici nu mai aveau de ce. Copilul încă trăgea din suzetă când începea trupa să cânte.

De la țară vin și domnii

“De la țară vin și domnii” face parte dintr-o melodie populară la mare ascultare. O mormăi și eu pe la toate petrecerile când o aud tare în boxe.

Pentru un weekend, am luat toată familia și am venit la țară. Dorm iar în camera mea. De data asta cu un puiuț de 6 ani care mă caută speriat la orice lătrat de câine.

Le-am pus o minipiscină pe iarbă. S-a încălzit apa de la soare, așa cald a fost. Au mâncat ce au găsit. Pretențioși din fire, am refuzat să le mai gătesc preparate ca acasă la noi. La țară am gustat castraveții și roșiile din grădină și am alergat pe afară toată ziua. Am atins pietricelele din gârlă, nu pot numi pârâul gârla, pardon my french. 😜

Mi-a cules soțul un buchet mare și frumos de flori. Habar n-am numele lor, dar păreau ireal de frumoase. Le-am cărat după mine toată ziua. Am dezlegat și cațeaua care lătra tare la noi, semn că i-am lipsit. Apoi ne-am mai răcorit cu un pepene după ce mâncasem niște salată de vinete cu ceapă. Ce dor mi-a fost să stau aici!❤️

Mă gândesc mereu la cum le vorbesc copiilor. Mai ales la cum mă comport în preajma lor. Am fost conștientă mereu că o să răspund de ei în fața societății. De aceea îi învăț mereu ceva ce școala nu reușește. Azi le-am predat fericirea. Așa cum o văd eu, în lucruri simple. Și unde poți găsi simplitate, fericire și învățăminte, mai bine decât la țară?

Mereu am spus cu mândrie de unde vin. Fără rușine, chiar și la școala spuneam asta. Când colegele mă certau că mă fac de râs dacă zic asta.

Ce rost are să te rușinezi de unde vii? Numele satului meu merge înaintea mea pe oriunde aș ajunge. Pentru că de la țară vin și domnii. Nu-i așa?

Acum vă las. Mama dă târcoale prin curte și mi-e să nu-și dea seama că sunt încă trează. O încurc dacă mă află.

Oricum, mâine trebuie să duc copiii la împărtășit, destul cu sporovăiala.

Cum e la mare pe pandemie

Cum e la mare pe pandemie, sau mai mergem anul ăsta la mare?

Deși eram reținuți înainte să ne hotărâm dacă să mergem sau nu la mare, pe la 12 noaptea, soțul a rezervat cazarea. Bucuria mea. Îmi venea atunci să mă apuc de bagaje.

Starea de alertă s-a prelungit, așa ca nu știam la ce să ne așteptăm. Vom avea unde să mâncăm? Plaja e deschisă pentru toți sau trebuie rezervare? Oare o să fim singuri, sau mai sunt și alții care ignoră vremea ploioasă și virusul?

Am ajuns pe la prânz în Mamaia, nu era cazul să mai mergem la plajă. După ce ne-am cazat într-un apartament foarte drăguț, am scos trotinetele copiilor și am dat o tură pe faleză. Ce credeți? Faleza plină. Marea calmă, turiștii înotau, toate bune. Terasele, deși nu toate deschise, sunt pline. Nu e nevoie de rezervare. Nici măcar la plajă nu a fost necesar. Noi am ales o plajă privată. La intrare ne-au cerut datele și semnătura cu privire la contactul eventual cu alte persoane infectate.

Prețurile la mâncare sunt ușor ridicate, probabil să mai recupereze din pierderi, sau poate că așa sunt la mare. 🤷‍♀️ Pentru șezlong am plătit 30 lei. Mi s-a părut chiar puțin pentru cât am plătit anul trecut. Nu vă mai zic, că simt și acum o durere în inimă.😄

Da, a plouat, dar ploaie de vară. Adică, veneau norii ăia frumoși de poze, picura puțin, apoi din nou plajă. Apa era caldă, chiar mai caldă când ploua. Toți cei care au fost la mare weekendul trecut au fost niște curajoși. Dacă stai cu frica în sân nu mai pleci nicăieri. Sau dacă stai după ploi, apăi nu te mai distrezi niciodată. Copiii au fost pur și simplu extaziați. Au zis în fiecare zi că asta e cea mai tare zi din viața lor. Pentru noi a fost cea mai mare mulțumire, să-i vedem pe ei fericiți.

Așadar, respectați regulile de distanțare socială. Purtați mască în spațiile publice închise, igienizați des mâinile și aveți grijă de voi pentru voi și pentru ceilalți. La mare e frumos. Copiii merită o distracție de câteva zile pentru cât au stat în casă. Marea e cel mai tare spațiu de joacă. Și e deschisă pentru ei. ❤️

Copiii învață cel mai mult din călătorii. Toți ar trebui să meargă cel puțin o dată în Danemarca

Paradisul Lego, țara celor mai fericiți oameni din lume, Danemarca e un tărâm de liniște de când pui piciorul prima dată în ea. Viața lor decurge după un ritm necunoscut mie chiar și după ce am ajuns acolo. Toată lumea zâmbește. Nu știu cum găsesc putere să fie așa drăguți, Doamne fereste! Păi pe mine dacă mă prinzi intr-o zi proastă la serviciu, nu zâmbesc nici să mă tai. Ei erau toți un zâmbet și o disponibilitate pe care nu mi-o explic.

Străzile erau super curate și culmea, nepopulate. Restaurantele aveau un aer curat, muzica în surdină, oameni fericiți fie că era dimineața, fie că era seară. Casele sunt foarte luminoase poate și pentru ca e foarte întunecat acolo. În fiecare există in sistem foarte bine pus la punct de reciclare pe care l-am arătat și copiilor. Au văzut practic despre ce au învățat la școală.

Intr-o zi, pe un șantier erau niște muncitori care lucrau pe un frig de crăpau pietrele, care vorbeau ceva și zâmbeau între ei. Mă, ăștia sunt normali? O fi legalizat ceva și pe aici ca prin Olanda? E posibil să lucrezi în condițiile alea și să-ți mai ardă de râs?

Copiii au fost „wow” din prima zi. Am dormit pe cele mai confortabile așternuturi, intr-o casuță din mijlocul unei păduri. Am mâncat mâncare bio, am vizitat tot ce era legat de Lego și i-am lăsat să se joace cât au vrut ei. Am auzit de mai multe ori că excursia asta e cea mai tare din viața lor. Dar ei așa zic mereu când plecam de acasă. Chiar și la cinema când mergem pentru două ore.

La întoarcere am poposit din nou în cabina pilotului. Au stat pe scaunul lui și al copilotului. Când au ieșit de acolo au țopăit o oră în urmă, de bucurie.

Mi-a plăcut mult că au avut încredere și au vorbit mai mult în engleză decât alta dată. Au învățat despre istoria danezilor și a lego implicit. Au gustat mâncare nouă, s-au jucat cu un arici zgribulit exact în fața casei și am văzut și eu bucuria prin ochii lor.

O să revin cu mai multe informații despre Legohouse și despre ce nu mi-a plăcut aici. Căci da, a fost și o parte a călătoriei care nu m-a avantajat.

Billund Danemarca, orașul în care s-a inventat Lego. Ne permitem?

Am acasă două exemplare din cei mai mari fani Lego. Cât am înjurat în gând când călcam pe câte o bucățică de Lego, numai eu și Cel de sus știm. Trebuia să-i aduc aici neaparat, să-i satur de Lego. Așa îmi place mie să mă răzbun.😊

Știam că țările nordice sunt scumpe, dar acum am aflat că nu sunt chiar scumpe, sunt extraordinar de scumpe. 🤦🏼‍♀️ În afară de transport și cazare totul e exagerat de scump. Dar atât de frumos… Îmi plac casele joase lipsite de opulență, oamenii relaxați și zâmbitori. Îmi place să-i privesc cum vorbesc (deși nu înțeleg o iotă) și cum trăiesc simplu și organizat. Și apoi mereu am vrut să descopăr țara vikingilor, a trolilor, a lui Hans Cristian Andersson. In fine.

Biletele au fost cumparate de subsemnata cu vreo două luni înainte de la Wizz Air cu prețul 530 lei pentru toată familia. Cazarea a costat putin peste 1000 lei. Aici am ales ceva mai scump pentru a avea acces la mai multe condiții și facilitați. Când ești cu copiii, iei in calcul multe, nu mai merge așa cu una cu două.

Intrările pentru o familie indiferent de unde te-ai duce, nu scad sub 500 lei. Coroana daneză e periculoasa, vă spun eu. 😂

De ce am ales să mergem în Danemarca? Pentru că ne-a plăcut mult în Olanda. Și pentru că cei mici doreau o distracție pe cinste.

Lalandia

Prima zi am petrecut-o în Lalandia, un parc acvatic din Billund care are atât de multe distracții încât am uitat repede prețul intrării. Aproximativ 600 lei pentru toți patru. În primul rând Lalandia e un centru comercial cu multe magazine și restaurante. Există trambuline, patinoar, bowling, expoziție de iarnă și multe cele.

Mâncarea e la fel peste tot. Mai mult pizza, semipreparate și hamburgeri. N-am avut din ce alege, am mâncat dezordonat, aia e.

Eu am stat în jacuzzi cel mai mult. Acolo era apa foarte caldă, în comparație cu piscinele de copii de exemplu, unde apa era cel mult călâie. Bine, e discutabil, poate unii o percep călduță. Zic asta pentru că soțul zice că eu fac duș cu lavă.😂

Avea ieșire și afară, tobogane de apă de toate vârstele, chiar și un lazy river. Copiii au mers peste tot, au încercat totul din parcul acvatic, nici nu m-am știut de ei. Ea, s-au mai încăierat ei, că altfel nu se putea, dar în general chiar s-au distrat.

Acum, nu mai am timp de transmis de la fața locului, poate o să revin cu detalii când oi mai avea timp. Deja am fost strigată de zece ori de copii.

Vă pupăm din Danemarca!😊

Plaja Cochilia, locul unde Marea Neagră pare Ocean

Plaja Cochilia, locul unde Marea Neagră pare Ocean e aici în România.

Dacă în Iunie mergem cu copiii mai multe zile în concediu, August e despre aniversarea nunții. Mereu am găsit o bunică disponibilă care să îngrijească vreo două zile de năzdrăvani ca să ne destindem și noi fără ei. De obicei a doua vacanță e în țară, pentru că zilele de concediu sunt pe terminate și nici nu ne dorim plecați prea mult de lângă copii.

Am tot auzit vara asta de plaja din Tuzla, o comună constănțeană la o aruncătură de băț de Eforie Sud. Am vazut niște poze care m-au convins să merg acolo. Drumul e prăfuit, dar scurt. Zic eu, după ce am mers acolo cu decapotabila și am simțit nevoia unui duș ajunsă la destinație. 🤦🏼‍♀️

Marea Neagră acolo nu mai pare neagră. E o amestecătură de culori pe care n-am mai văzut-o nicăieri. Plaja, odată sălbatică, acum prinde contur de civilizație. Totul e decorat cu elemente naturale. Ce mi-a plăcut cel mai mult e îmbinarea reușita de modern și tradițional. Se intră cu rezervare făcută în prealabil, iar taxa e 30 lei în cursul săptămânii și 40 lei în weekend. Asta doar pentru Cochilia, fâșia asta de plajă, pentru că după ce se termină, poți sta liniștit oriunde.

Mâncarea e în principiu pe bază de pește. Doar la o terasa am vazut pui și porc. Sunt câteva terase cu meniul scris pe o tablă la intrare. Simplu, dar bun. Am mâncat zargan cu mămăligă și cartofi pe plită cu brânza. O asociere inedită pentru mine, dar așa gustoasă… Prețurile nu sunt ieșite din comun cum mă așteptam. E de încercat locul.

E liniște acolo, doar sunetul valurilor, fără semnal la internet, cu o carte bună, pun pariu că v-ar plăcea. Mie tocmai îmi cumpărase soțul una cadou, a picat la țanc. Altă dată dansam, cântam, mă distram gălăgios, acum am petrecut potolită. Nici n-am vorbit. A fost altfel. Am citit, ne-am plimbat puțin, am fost mulțumită altfel. Nu pot să explic, poate plaja retrasă, poate cartea, sau anii m-au făcut așa, dar jur că a fost bine.

Plaja Cochilia e frumoasă. Nu m-a dezamăgit cu nimic. Sunt condiții bune, apa e ireală, plaja e curată, ai unde să faci poze bune. 😜 La anul mă întorc.