Scrisoare pentru mămici

Publicat de de Anna Georgescu

Draga mea mămica,

Bucuria pe care ai simțit o când ai intrat in casa cu puiul vostru care era palma, e de neimaginat. Visul frumos a devenit realitate și de acum nimic nu mai contează. Nici măcar cum arați. Cui îi mai pasă? Ai alte griji acum.

Îți mai arde de ferchezuit? Cu siguranța nu. Trebuie schimbat, plimbat, mâncat, toate la timp. Pierzi nopți, ai cearcăne, îți cade părul, numai necazuri.

Nu te mai uiți în oglinda mare decât când vrei să faci un selfie cu copilul in brațe.

Te gândești, cui îi pasă?

Ție nu, dar soțului tău, da.

Observ multe mămici care uită să fie femei. Se pierd în bucuria de a fi mama fără să realizeze că ele au fost alese pentru că au fost femei, nu mame.

Renunți ușor la ce foloseai înainte, pentru comoditate sau din lipsa timpului. Geanta în care îți țineai portofelul rujul și cheile s-a transformat în ghiozdănelul copilului in care îndeși apă, gustări, șervețele portofelul și cheile. Îl porți nonșalantă peste tot pe umărul tău, fără să te gândești dacă îți vine bine sau se asortează.

E funny să te asortezi cu fiica ta la o ședința foto, sau când e ziua ei și vrei să-i faci o bucurie, dar nu atragi pe nimeni dacă porți aceeași cordeluță de păr cu ea ziua în amiaza mare.

Nu zice nimeni să porți tocuri de 11 când mergi cu copiii în parc, dar noi trebuie să fim atente la noi. Să nu ne punem în cui feminitatea și frumusețea doar pentru că am dat naștere unui copil. Nimeni, poate in afara de mama și cel mult o prietenă bună n-o să îndrăznească să-ți spună că te-ai delăsat. Tu singură trebuie să te redescoperi.

Viața e despre mai mult de atât. Copilul nu va fi permanent lângă tine, dar alesul tău, da. Așa ca dai motive în fiecare zi să te aleagă. Va conta mult și modul in care îți demonstrezi abilitatea de a crește copii, dar și mai mult va conta faptul că te vei pune pe tine mai presus de griji și responsabilități.

E foarte ușor să te pierzi în cotidian. Aluneci imediat in rutină și in comoditate.

Așa ca mută-te înapoi in cameră cu soțul tău. Lasă-ți parul desfăcut din cocul de casnica când ieși pe afară. Puneți rochia aia în culoare vibrantă și dă-te cu puțin ruj. Atrage priviri și simte-te bine in pielea ta. E minunat să știi să te redescoperi. Crede-mă, o să-ți placă.

Arată-le tuturor și demonstrează-ți ție că in fiecare an vei deveni mai bună, exact ca un vin vechi.

Nu te rușina cu ridurile tale, sunt urme ale fericirii. Nu te rușina cu coapsele pline și nici cu burta rămasă după naștere. Nu le ascunde excesiv dar nici nu le expune. Sunt semnele tale de maturitate, că ai scos-o la capăt până la urmă. Fii mândra că ești femeie și fă-l mândru că te are. Când mergeți prin oraș de mâna să te strângă mai tare lângă el de frică să nu te piardă.

Nu uita că înainte să fii mama, ai fost femeie. Și el de asta te-a ales.

Scrisoare pentru dușmanul meu

Publicat de de Anna Georgescu

Am început sa realizez de câțiva ani încoace prezenta unui dușman in viața mea. E tăcut și înșelător și de mult timp ma tot țin sa-i scriu câteva cuvinte.

Draga “Dușmanule”,

Pe mine de astăzi nu ma mai păcălești. Știu ca ești rău și vrei sa ma duci de nas. Îmi iei ochii cu niște visuri din viitor pe care chiar mi le doresc și uit ca dacă ajung sa le dobândesc, tot eu pierd. Pierd anii ăștia frumosi și uit sa ma bucur de ce am acum.

Pierd puterea tinereții și momentele frumoase care m-au făcut sa fiu ceea ce sunt.

Tu mi-ai luat bucurii și tot tu mi-ai adus dureri care au lăsat cicatrici atât de adânci pe care nu le pot acoperi cu nici un zâmbet.

Tu m-ai ajutat întrecerea ta facand sa uit tot ce ma durea și pentru asta îți mulțumesc. Acum dacă ma gândesc mai bine m-ai și ajutat. Tacut, m-ai ajutat sa descopăr unde am greșit și sa ma opresc pe marginea prăpastiei pe care ma aflam.

Timpule, eu nu mai am putere sa lupt cu tine. Tu mergi grăbit in goana ta și nu ma auzi când strig la tine sa te opresti. Măcar o zi, măcar un ceas. Sa opresti in loc tot ce se mișca și sa ma lași sa ma bucur mai mult decât pot.

Tu nu știi cât de mult sufăr ca îmi dau seama in fiecare zi mai mult ca nu am ce sa-ți fac.

Dar sa nu uiti niciodată ca ce am mai scump in viața se ascunde in inima, iar acolo nu ai cum sa umbli. Tu treci doar peste chipul meu, nu și peste suflet. Acolo imi păstrez comori la care nimeni nu poate ajunge.

Cateodata ma mai gândesc cum ar fi dacă mi-ai îndeplini o dorința. Mi-as dori sa ma ierți. Sa fiu eu singurul om pe care îl ierți și îl uiți. Îl uiți aici pe Pământ sa se bucure de tot ce are el acum. Exact ca in melodia lu’ Chirila mi-ar plăcea sa se întâmple.

Dar nu te pot opri, nu te pot nici măcar încetini. Ca atunci când mi-a apărut o mașina in fata. Am vrut sa înghețe tot pentru câteva secunde. Sa nu o lovesc, sa aibă timp sa treacă. Dar nu am putut. M-am simțit complet neputincioasa. Ca un bătrân in fata morții. Când nu vrei sa se întâmple dar nu mai ai timp.

Ești puternic. Ma declar învinsă de forta și nebunia in care m-ai băgat. Totuși nu pot fi amica ta. Tu rămâi mult timp in urma mea și mulți o sa vrea sa facă ce mi-am dorit și eu. La fel cum și-au dorit milioane și milioane de oameni înaintea mea.

Tu îți arați măreția și puterea și pentru asta te respect.

Mulțumesc ca m-ai dat o părticică din tine și mulțumesc ca am putut avea atâtea doar având răbdare și încredere ca tu le vei rezolva pe toate.

Vouă, tuturor celor care intrați aici și ma citiți va doresc timp cât mai mult și tinerețe. Pentru ca dacă le ai pe astea doua acum, aici, ești mai bogat decât ai crede.

Mâine nu știi ce va fi.

Scrisoare pentru soțul meu ( 2 )

Publicat de de Anna Georgescu

  
La cununia noastra, preotul ne-a luat mâinile in ale lui si unindu-le ne-a spus sa rămânem asa toată viața.Nu stiu de ce cuvintele acelea, le-am ținut minte mereu.

Poate ca n-ar fi trebuit niciodata sa găsim motive sa ne scoatem inelul cununiei de pe deget. 

Simbol al iubirii sfinte dintre noi, zace acum uitat si prăfuit pe raft in baie. 

Ce daca era mare? Sau mic, sau demodat? Trebuia sa rămână pe inelar pentru totdeauna.

Poate ar fi trebuit sa ne sărutam mai des, exact ca atunci cand eram la început ca sa nu uitam ce ne-a legat.

Poate ar fi trebuit sa găsim soluții nu sa luam decizii împotriva noastra. 

In casa noastra din păcate, orgoliul a fost asezat la loc de cinste, pe nedrept.

Ne-am depărtat fara sa știm si ne-am regăsit acum ca doi străini. 

Timpul ne-a aruncat in cale numai obstacole, numai greutăți de parca si el ar fi fost împotriva noastra. Si el si oamenii si chiar si noi am fost împotriva noastra.

Noi n-am avut putere si nici rabdare sa trecem râzând prin viața. De mâna amândoi, asa mi-ar fi plăcut.

Acum mai putem face ceva? Sau e tarziu pentru noi?

Mergem pana la capat sau ne oprim aici?

Iertam? Mai putem spera? Cum recâștigam încrederea si respectul?

Eu nu-ti cer flori, bani sau cadouri scumpe. Ma mulțumesc cu înțelegere, pentru ca daca ne înțelegem noi putem face orice, putem trece prin orice.

M-am redescoperit in singurătate si mi-a făcut bine.

Dar acum simt ca am nevoie de tine .

Am nevoie de tine, căci altfel nu stiu sa fiu.

Scrisoare pentru ziua îndrăgostiților 

Publicat de de Anna Georgescu

  
Eu te-am numit balsamul sufletului meu fiindca i-ai bandajat rănile produse de ura, de neputința, cel care tânjea dupa mângâiere.Tu sa stai langa mine sa-mi dai putere, sa fii sprijin si susținere.

Ajuta-ma sa ma ridic sa pot sa înfloresc in preajma ta si iubirea ta sa ma înalte.

Sa nu ma lași ca nu te voi lasa.

Te simt aproape chiar si cand nu esti, te respir, eu te ating chiar si fără sa te am aici.

Imi doresc pentru noi o eternitate prin care sa mergem de mâna, fără supărări, fără regrete, fără minciuni, doar noi doi.
Hai sa nu ne dorim mai mult decat avem acum.

Hai sa nu ne schimbe nimeni nici oamenii, nici anii.

Iartă-mă, căci stiu ca mai greșesc. 

Sunt zile cand simt ca te-as putea pierde, cand ma doare corpul si inima numai la gândul acesta.

Ia-ma cu totul sau nu ma lua deloc.

Nu-mi da speranțe daca nu vrei sa fim si maine.

Eu vreau totul sau nimic cu tine.

Esti numai al meu sau nu te vreau deloc.

Sa-ti spun ca te iubesc mi se pare banal pentru ce însemni in viața mea. De aceea îți spun ca tu esti soare, esti lumina, esti dor, esti bucuria vieții si împlinirea mea.

Si îți mai spun ca îți sunt mai mult decat recunoscătoare pentru ce m-ai făcut sa trăiesc in fiecare zi de cand ai apărut: caldura, liniște, fericire, iubire…

Scrisoare pentru tatăl meu

Publicat de de Anna Georgescu

 Draga taticule, 

Nu voi uita niciodata asprimea si bătăturile mâinilor tale.
Si nici murdăria de pe hainele sau fata ta, pentru ca asa vedeam ce faci tu pentru noi.

Erai plin de sudoare de la atâta ridicat de lemne.

Imi amintesc pe rand toate sacrificiile pe care le-ai facut fara sa cartesti si-mi dau seama cat de mult ne-ai iubit.

Daca as fi stiut toate astea atunci, acum as fi fost mult mai împăcată.

Am crescut cu poveștile tale despre o copilărie care ti-a forțat maturizarea.

Cel mai mic dintre cei 13 copii, ne povesteai cum mergeai iarna ud la picioare in niste amărâte de opinci sa aduci lemne de pe deal.

Imi povesteai întâmplări pe care le credeam rodul imaginației tale.

Mai tarziu am aflat ca spuneai adevarul, insa prea putin din cate ai trait.

Tu ai facut tot ce-ai putut ca noi sa nu aflam ce inseamna viata aceea grea.

Fara tata de la 12 ani, te-ai vazut nevoit sa iei viata in piept cand alții inca gustau dulceata copilăriei.

Tot timpul cat ai trait ai muncit doar pentru noi, fara sa ceri nimic si pentru sufletul tau.

De cand ai plecat, curtea a ramas goală, iar in atelier bântuie o liniste mormântală. 

Utilajele, tractorul, masina, stau toate nemișcate.

Of, ce greu e fara tine! 

Nu mai are nimeni puterea si voința eroului meu.

Tu le-ai dat fetelor tale, anii tai, truda mâinilor tale, agoniseala si toata viata ta ai muncit ca sa nu le lipsească nimic.

Acum vreau sa ma ierti ca nu-ti pot spune toate astea privindu-te in ochi.

Am fost pentru tine speranța unei vieți ușoare. Doreai de la noi ajutor la bătrânețile pe care nu le vei cunoaste vreodată.

Ne-ai vrut deștepte, independente, cuminți si văzute bine.

Nu uit niciodata bocancii maro cu blăniță pe care mi-i cumparai toamna cand mergeam la târg.

Ma luai cu tine la bufet cand eram de-o șchioapa, imi cumparai suc si stăteam langa tine sa-l beau si tu le spuneai tuturor ca sunt băiețelul tau. 😊

Ma pupai cu asa putere de-mi venea sa plang câteodată.

Tare as vrea sa te strâng la piept acum asa cum o faceai tu cand eram mica.

 Ce lacome am fost! Nu ne mai ajungea oricât de mult te-ai fi străduit. 

Am cerut din ce in ce mai mult in timp ce tu pacatuiai muncind de parca ai fi trait veșnic.

Intr-o zi ai obosit atat de tare încat nu te-ai mai putut trezi.

N-ai mai apucat sa-ti fericești zilele cu realizările noastre.

Sa-ti cunosti nepotul care azi iti poarta numele in semn de prețuire pentru toate imaginile frumoase care mi-au ramas întipărite in minte si in suflet.

Sa auzi suspinele noastre nesfarsite, ca nu am stiut sa ne oprim din cerut si sa te pretium.

Sa vezi golul si durerea si suferința mamei care o chinuie in fiecare zi de cand ai lasat-o singura.

 Regretam enorm ca ai plecat fara sa stii cat de mult ai fost iubit.

Suntem prea mici si slabe sa ducem mai departe tot ce ai strâns atâția ani.

Pot doar sa merg la tine sa-ti citesc rândurile scrise aici pline de dor si amărăciune.

Si sa-ti promit ca toti urmașii tai vor cunoaște sacrificiul vieții tale pentru bunăstarea noastra si nu ca nu te vor uita niciodata.

Intr-o zi o sa te fac mândru de mine.

Iartă-ne pentru tot ce am aflat prea tarziu.

Mamica, Miori, Ione, Cristina si Ana.

Scrisoare pentru soțul meu

Publicat de de Anna Georgescu

  

Iubite soț,

Avem atâția ani in spate si atâtea momente trăite ca nu mi-ar ajunge o carte sa cuprindă tot ce am de spus.

Viata noastra a evoluat asa frumos încat imi vine sa cred ca e un vis.

Sa am casa si copii, mancare si iubire la masa mea, ma face sa fiu recunoscătoare lui Dumnezeu.

Tu m-ai facut mama si tot ce am dobândit pana atunci a pălit in fata faptului ca am devenit parinti.

Asta ne-a împlinit si ne-a aratat ca bucatele din iubirea noastra va rămâne in lumea asta mult timp dupa ce noi nu vom mai fi.

M-am îndrăgostit de blândețea ta, de tandrețea si generozitatea ta.

Mi-a placut sarutul tau cald si apăsat si sutele de flori pe care mi le-ai oferit m-au facut sa te iubesc mai mult.

Acum ai devenit mai nervos, blândețea ta dispare uneori sub stresul si frustrările zilnice.

Buchetele de flori vin mai rar, iar timpul petrecut singuri e din ce in ce mai prețios.

Suntem ocupati sa nu le lipsească lor nimic de parca noi n-am mai exista.

Mie dor de tine, de altădată!

Mi-e dor sa dormim îmbrățișați.

Mi-e dor sa ma iubesti numai pe mine.

Mi-e dor sa vorbim la telefon cu orele ca atunci cand aveam fix si ne băteau parintii cand venea factura.

Sau sa ne ținem de mana pe strada.

Nu e vina ta ca te-ai schimbat.

Suntem mai maturi acum, schimbarea face parte din noi, am evoluat si inevitabil ne-am transformat sub anii care ne-au adus atâtea amintiri frumoase.

Nici eu nu mai sunt la fel. 

Sunt o leoaica acum. Copiii mei sunt cei mai importanți.

Ma simt datoare fata de ei sa-i îngrijesc si am uitat de noi.

Asta e greseala mea.

Dar sunt convinsă de un lucru: iubirea noastra e atat de mare, încat nici oamenii, nici viata si nici timpul n-o va face sa dispară.

Esti sufletul meu pereche si fara tine viata mea n-ar fi completa.

Iti multumesc din toata inima pentru tot ce te-ai străduit sa ne oferi.

Stiu ca oriunde ne-ar duce viata noi n-o sa renunțam niciodata unul la altul. 

Tu esti familia mea, esti iubitul meu cel bun si blând pe care-l voi iubi mereu.
P.s. : La multi ani!
Cu drag, soția ta!

Scrisoare pentru sora mea

Publicat de de Anna Georgescu

( Adica pentru toate trei, da’ asa suna mai bine )

  Iubitele mele,

Știți si voi cum mama si-a dorit baiat la prima sarcina.

N-a fost sa fie. A fost fata, si tot asa de inca trei ori.
Dar neimplinirea vieții ei s-a transformat in cea mai de pret moștenire dăruită mie.
Am trăit laolaltă toate patru mai bine sau mai rau si de la voi am aflat ce inseamna îngrijire, ce inseamna protecție si ce inseamna o familie.
N-am fost sora ideală, nici pe departe.
Băgăcioasă, curioasa, poate si răsfățata  fiind cea mica, nu de putine ori ma eschivam de la treburi.
Voi întotdeauna mi-ati luat partea si le făceați in locul meu.
Voi sunteti pentru mine prietenele, confidentele si ajutorul meu. Sunteti Un dar de la Dumnezeu de care o sa ma bucur toata viata.
Legătura noastra e asa de puternica încât nici timpul, nici banii si nici viata nu vor reuși vreodată sa ne despartă.
Sunt recunoscătoare sa am atâta ajutor din partea voastră.
Sa-mi împărtășesc cu voi bucuriile si necazurile.
Voi sunteti prietenele mele de nădejde, voi m-ati ajutat mereu.
Sis a mea mare, tu ai mers cu mine si m-ai înscris la scoala la oras ca sa nu mai fiu nevoită sa merg 5 km pe jos. Daca nu faceai asta pentru mine atunci, nu stiu daca ajungeam sa am studiile pe care le am astăzi.
Sis a mea a doua, tie nu am cuvinte sa-ti pot multumi vreodată pentru ajutorul tau. Pe tine nu trebuie sa te rog, tu imi citesti gândurile si chiar si noaptea vii si nu ma lasi la greu. Si stiu ca nu-ti e usor nici tie. O faci pentru ca ma iubesti.
Sis a mea a treia, tu esti cunoscuta deja pentru bunătatea si amabilitatea ta.
Cine intra in casa ta, sigur nu va pleca nemâncat.
Copiii mei sunt ca si copiii tai, tu ne răsfeți  pe toti si de la tine am avea cu toții ceva de învățat.
Cu voi am trait cele mai frumoase momente, veri pline de distractie, cand ne furișam noaptea pe-afara, revelioane si zile de nastere  de neuitat.
Parte din sufletul meu, voi sunteti comoara mea, si vremea care o sa vina promit sa ne găsescă la fel de unite, sănătoase si fericite ca ne avem una pe alta.
Sa avem grija de noi si noi toate de mamica.
Cu drag, 
sora cea mica.

Scrisoare pentru fiul meu

Publicat de de Anna Georgescu

  Puiul meu frumos si scump,

Cum ai putea vreodată sa înțelegi ce ai făcut tu cu inima mea?

Cum mi-ai aratat tu ce inseamna iubirea de mama si cum caldura sufletului tau mic mi-a schimbat viata pentru totdeauna.
Rasul si bucuria pe care le-am vazut in ochii tai, m-au facut sa inteleg ce inseamna fericirea.
Cum sa iti explic eu tie ca tu m-ai transformat complet?
M-ai învățat sa te hrănesc.
 M-ai facut sa nu-mi fie teama de tine cand te-am adus acasa.
Ti-am facut baita si te-am îngrijit cu o încredere fireasca, pentru ca tu imi spuneai cu ochii tai mari si frumosi ” Mami, o sa fie bine! Uneori stiu ca esti suparat  pe mine.
Gura mea nu te mai dezmiarda numai pe tine, iar in patul mare acum doarme alt copil in locul tau.
Eram de nedespărțit pana sa vina el.
Mana mea, n-o mai simți noaptea langa tine cand tresari din vreun vis urat. Dormi singur.
Vreau s-o ierti pe mami.
S-o ierti ca esti obligat sa te uiti neputincios la cum ti se împarte iubirea cu altcineva.
Pentru toate nopțile in care te-ai trezit plângând si nu m-ai gasit aproape.
Cand brațele mele nu te mai cuprind pe tine, ci pe fratele mai mic care are si el nevoie de ele.
Pentru momentele cand te-am surprins trist uitându-te  cum ma bucuram de dansul lui.
Pentru ca te-am certat si am fost rea cand veneai si-mi cereai ceva tocmai cand ii schimbam scutecul.
Asa imi spuneai tu ca ma vrei doar pentru tine.
Ca te oblig in fiecare zi sa te faci mare si responsabil desi tu imi arati ca vrei sa fii ca „bebe mic”.
Pentru toate diminețile in care ai plans ca vrei sa te îmbrace mami.
Si pentru ca inima mea nu vrea sa  se rupă in doua ca sa-ti dau tie jumătate.
Vreau sa stii, iubirea mea, ca sunt nopti ( chiar si asta in care scriu ) in care plang de dorul tau.
Te sărut cu lacrimi dupa ce adormi.
As vrea sa raman langa tine toata noaptea sa ma găsești langa tine ca atunci cand eram doar noi doi. 
As vrea sa pot sa fiu mai puternica de-atat, sa nu mai simt cum mi se frânge inima cand te aud plângând de mine.
Si sa stii, Prințesul meu, ca tu o sa rămâi mereu prima mea iubire.
Mami iti mulțumește mult pentru toata răbdarea pe care o ai cu noi si pentru tot ce ai îndurat in ultimul an.
Pupicii si îmbrățișările pe care i le oferi fratiorului m-au facut sa te iubesc si mai mult.
L-ai primit, l-ai lasat sa faca parte din familie si i-ai cedat locul chiar daca ai suferit.
Pentru noi tu esti cel mai bun copil din lume.

Scrisoare pentru soacra mea

Publicat de de Anna Georgescu

  

Draga mama soacra,
Ne-am cunoscut prea devreme si a trecut prea mult timp pana sa devenim rude.
Am fost prima prietena adevarata a fiului tau pe la 15, 16 ani.
Ce minte aveam atunci?
Nu erai obișnuita sa iubească alta femeie si poate m-ai neîndreptățit .
Nu m-am suparat atunci, acum nici atat.
Am fost mici, rebeli, am facut greșeli, v-am suparat fara ca macar sa știm.
Am fost nepoliticoasă, răutăcioasă si posesiva.
Inca sunt chiar daca fac eforturi sa nu mai fiu asa.
Sa-ti amintești mereu ca ai fost si tu ca mine si eu voi fi ca tine pentru ca viata a facut sa am si eu baieti.
Au trecut momente peste noi care ne-au apropiat.
Altele care ne-au facut sa ne uram de moarte.
Din toate am avut de învățat.
De dragul lui am învățat sa ne suportam si ne-am apropiat independent de voința noastra.
De dragul lui m-ai acceptat si m-ai facut sa ma simt parte din familia voastră.
Sunt zile in care ne înțepam din vorbe, din priviri, altele in care radem din orice.
Suntem genul: nu ne suportam dar ni se face dor uneia de alta.
Ne iubim chiar daca poate nu vrem sa recunoaștem si nu ne-o spunem niciodata.
Vreau însă, sa ma lasi sa greșesc.
Sa nu-mi arati mereu cum trebuie facut.
Vreau sa învăț din greșelile mele.
Vreau sa ne lasi sa facem si lucruri iresponsabile.
Viata e scurta si vom avea de ce sa ne amuzam mai tarziu.
Fii de acord cu noi, susține-ne si îndreaptă-ne discret pe calea buna.
Daca insisti, ne punem de-a curmezisul, exact ca niste copii încăpățânați.
Ai ghinionul de a fi sinonima cu răutatea. 
Soacra = Zgripțuroaica 
Nu esti asa. Ai suflet bun. Stiu asta.
Ne-ai aratat fara sa vrei.
Si vrem sa ne mai arati.
Poate nu stim mereu ce e bine pentru noi dar nici nu ne obliga sa vedem.
Poate asta ne face sa fim mai îndârjiți.
Fii blânda si buna, ai grija de noi si nu te vom dezamagi niciodata.
Eu te felicit suncer pentru cea mai de pret moștenire lăsată.
Barbatul sensibil, bine crescut amabil si iubitor pe care mi l-ai încredințat mie.
N-o sa te pot înlocui niciodata si nici nu-mi doresc asta.
Vei rămâne marea lui slăbiciune toata viata.
Aveti o legătura aparte pe care o cunoaștem toti, nu multi se nasc in aceeași zi.
Vreau sa ai încredere in mine ca e pe mâini bune si la fel ca tine, n-as face nimic care sa-l necajeasca.
La fel si eu am încredere in tine.
Mi-as lasa copiii oricând pe mana ta pentru ca stiu ca ii iubesti si câta grija le porți.
Ma rog pentru sănătatea ta, sa ai zile multe pe pământ.
Imi doresc sa ne apropiem si mai mult si nu vreau sa lipsești nici macar o zi din viata noastra.
Iti multumesc pentru toata grija si ocrotirea pe care ne-o porți si pe care noi o percepem obositoare uneori.
Pentru asta sa ne ierți.
Te iubesc.
Cu drag, nora.

Scrisoare pentru mama mea

Publicat de de Anna Georgescu

  Draga mama, 

Am crescut la tara si suntem 4 surori.De cele mai multe ori ne-a fost greu,cu lipsuri multe, necesitați si dorințe si mai multe!Copilăria a fost cea mai frumoasa perioada din viata mea.
Ne făceam papuci din lemne si culcuș răcoros vara intr o căruța pe care bietul tata urma sa o vândă.

Ne băgam acolo toate si ne puneam oglinda si pieptăn si rujurile tale.
Beam Pepsi si mâncam marmeladă aduse de tata pe sub mana de la fabrica.
Cand ne cumparai salam si pepene ne strângeam toti la bucătăria de vara si abia ne ajungea cate o felie pentru fiecare.
Intotdeauna tu si tata mâncati ce rămânea de la noi ca nu cumva sa nu ne ajungă.
Iarna transformam heleșteul in patinoar, iar daca se intampla sa se spargă gheata eram mustrate de rasul blând al tau cu care ne facea sa uitam sperietura.
Sa cumperi haine de scoala la 4 copii nu-i usor.
Sa le speli de mana, mai ales iarna, e groaznic.
 Mergeam vara la târg la Negresti cu  vreun unchi de al tatei si mâncam pepene la căruța.
Ciubucul luat de acolo era cel mai dulce si mai bun.
Plângeam cand nu-mi luai cate o jucărie văzuta la alți copii,dar ma bucuram cand imi promiteai sandale noi.
V-am supărat rau cand am mai crescut.Ne certam pe haine, fumam, ne puneam piercing-uri cu toate ca eram ținute din scurt.
Fugeam pe ascuns la discoteca si abia daca aveam voie pe la poarta.
Te vedeam plângand cu orele de fiecare răutate in parte.
Astăzi regret enorm ,stiu cat ai suferit.Sunt si eu mama si regret fiecare lacrima de amărăciune de-a ta.
Azi stiu ca imi vroiai doar binele.
Azi ii multumesc din tot sufletul pentru tot ce ne-a oferit.
Pentru facultate.
Pentru pachetele trimise la cămin.
Pentru haine si mancare.
Pentru educație.
Pentru tot ce sunt si voi deveni.
Datorita tie azi suntem niste familiste convinse.
Iti sărut mâinile muncite scumpa mama si nu-ti voi putea mulțumi niciodata îndeajuns pentru faptul ca ai renunțat la tine si la viata ta pentru noi.
Il rog pe Dumnezeu sa te lase langa noi cat mai mult timp ca sa-ti putem arăta ca a meritat. 
Te iubim!
Miori,Ione,Cristina si Ana.