De 2 zile ati luat vacanța si deja imi țiuie urechile la culcare, nebunicii mei frumosi.

Alicule, ma uimești tu pe mine cu inteligenta ta fantastica pentru doar doi anișori. Preocuparea ta majora cea de toate zilele e sa imiți. Pe noi, pe cei din jur dar mai ales pe fratele mai mare. Daca el zice ca vrea apa, te bagi tu repede: ” Eu pimu! ” daca-si desface sosetele, hop si tu la 2 secunde. Eu te bănuiesc ca ai sa ma depășești la dezinvoltura si la curaj. Ca faci gimnastica, ca ne explici ceva despre mașini in bebeluseasca sau ne încânti urechile cu vreun hit dance de pe la radio, pe noi ne lași masca. Gen: ” wow! De unde stie ma, prichindelul toate chestiile astea? ”

Tu, prima mea iubire, esti deja la alt nivel : ” Nu-mi pasa cine bea primul, eu sunt mai mare si mai răbdător ” .

” Ce-i place lui Dumnezeu? ” sau ” De ce mor oamenii? „. Sunt întrebări la care ma blochez dar răspund imediat ca sa nu observi uimirea si emoția din suflet.

Of, pisoi mic, sa mai zic despre azi? Ca am mers la biserica la noi, iar „Tatal nostru” rostit pentru prima data de tine, cu asa naturalețe, mi-a adus lacrimi in ochi de recunoștință. A răsunat biserica de glasul băiatului meu. Sunt sigura ca ruga ta a ajuns acolo unde trebuie.

Ca sa nu va supărați sau sa risc sa nasc in voi sentimente de gelozie va alint Pisicuța si Păpușică, iar daca le încurc vreodată e vai si amar de mine. 

Sunteți atat de frumosi si de inocenti… Atat de deștepți si de agili… Atat de iubitori de frumos… Va încânta florile de tot felul si fluturii si păsările cerului. Ce mi-as mai putea dori mai mult?

Voi sunteți împlinirea, fericirea, bucuria, inima, zâmbetul, orice s-ar întâmpla!

Un ” Multumesc Doamne ” , e prea putin pentru ce mi-a fost dat sa am.