Se spune ca dragostea trebuie sa fie simpla

Să curgă precum o apă lină. Să nu-ți fie teamă niciodată că peste noapte sentimentele celui de lângă tine s-ar putea schimba. Să te întorci acasă cu drag și cu dor in brațele celui iubit. Să îți fie drag să mergeți împreuna și să ai încredere 100%. Ar trebui să fie atât de simpla, încât sa nu fie nevoie sa forțam nimic și totul să vină de la sine.

Și totuși unele iubiri nu sunt așa. Unele iubiri se descoperă mai greu. Altele au nevoie de timp ca să fie coapte. Altele au nevoie de ajutor. Și uite așa ajungem la concluzia ca iubirea-i complicată. A mea e d-aia cea mai complicată.

Eu acasă vin de drag, dar nu garantez că până seara nu o sa ne certam. La noi nimic nu curge lin și liniștit. Nici o zi nu e la fel.

Nouă ni s-au închis ușile atunci când trebuia să intrăm și tot am ieșit la lumina. La noi totul a fost greu. Iubirea noastră nu e simpla și nu a fost niciodată. Mereu am avut obstacole.

Dar peste nimic nu am fi trecut dacă unul din noi nu ar fi fost blând. Ați ghicit. Nu sunt eu blânda in relație. E el.

Cel care îmi aduce flori fără să fac nimic special. Care ma înțelege și ma susține în toate nebuniile. El ma răsfață și ma iartă în fiecare zi. El e ajutor și putere și sprijin.

Și nu vreau să ma gândesc la trecut că ma apuca nervii. Nici nu vreau să-mi fac planuri de viitor, pentru ca viața e plină de surprize. Nu vreau sa promit nimic, vreau doar sa ma bucur de azi. Ca îl am aproape lângă mine și ca e sănătos.

Te iubesc. La mulți ani!

La multi ani,  partenerul vieții mele!


Cand mirosul teilor devine atat de îmbatator, incat imi vine sa-l strecor in sticle din care sa scot putin cate putin atunci cand simt nevoie de dulceața mirosului florilor sale, stiu ca vine ziua ta. Ea aduce caldura afara si sărbătoare in casa noastra. 

Ti-am dăruit de-a lungul anilor o mulțime de cadouri. De la colectii de mingi, tricouri, pana la amintiri înrămate frumos, si chiar si un giroscop. M-am străduit in fiecare an sa te impresionez. Nu stiu daca am reușit întotdeauna dar acum nu simt nevoia sa-ti ofer nimic. Poate totuși am s-o fac pentru ca iubesc asa de mult sa surprind plăcut oamenii, incat nu ma pot abține.

In schimb o sa te asigur ca o sa fiu aici pentru tine discret, sigur, garantat, pentru ca tu m-ai învățat ca sa faci greșeli e mult mai bine decat sa mimezi perfecțiunea. Sunt aici pentru tine oricând vei avea nevoie de mine. Nu ma cauta, uita-te doar langa tine si o sa simti singur ceea ce cuvintele nu mai pot descrie cu asa ușurintă cum au facut-o pana nu demult.

Au fost momente grele, de cumpăna cumplita pentru noi, in care nu mai știam cine sunt cu adevarat. Si totuși am știut mereu ca te iubesc. Nu mult, nu putin, nu tare sau cu ardoare. Doar ca te iubesc si ca nu pot schimba asta niciodata nici eu si nici tu.

Te iubesc frumos, evident, matur, exact ca mirosul florilor de tei in Iunie. 

Tu esti partenerul meu in viața. Confidentul meu, cel care-mi schimba viața din cand in cand si care ma da peste cap fara sa stiu cand sau cum. Care ma surprinde si ma alinta. Care ma adora si ma amărăște de-mi vine s-o rup cu el, câteodată.

Dar azi vreau sa-mi dăruiești tu mie ceva: promisiunea ca o sa-mi fii sănătos, ca o sa te stiu mereu aproape de sufletul meu si aproape de gogoneii noștri. Vreau sa-mi promiti ca o sa ai putere nemarginita de iertare si de acceptare si ca o sa ma susții cel putin ca pana acum.

Nu te vreau perfect. Nu despre asta e viața.

Sunt recunoscătoare ca te-am intalnit. Rămâi langa noi, te rog!

Te iubim….