5 motive pentru care acceptam singuratea in doi

Din ce in ce mai multe femei accepta sa fie singure in doi


Am dat startul sezonului nunților, iar eu de fiecare data cand văd o pereche de tineri care au hotărât sa-și unească destinele simt o emoție sora cu plânsul. 

De cele mai multe ori evit sa-i privesc dansând primul lor dans ca mire și mireasa ca sa nu atrag atenția cu lacrimile mele de fericire pentru ei.

Par atât de fericiti și de împliniți in dansul asta al vieții, încât nu se gândesc ca mai târziu e posibil ca tot ce trăiesc acum sa se transforme in obișnuința și singurătate.

E greu de crezut cum o iubire atât de mare se poate transforma in nimic in numai câțiva ani.

Atunci când ne e greu sa renunțam, ne e greu sa acceptam și ne complacem in situația in care nu mai e nimic de reparat, apare singurătatea in doi. 

Singurătatea in doi e cea mai grea forma de supraviețuire lângă o persoana de care nu te mai leagă aproape nimic din motivele care te-au făcut sa o alegi din lumea întreaga. 

Daca nu mai exista respect, sau din contra, respectul e singurul lucru care mai exista intre voi, daca nu petreceți timp singuri aproape niciodată, dacă atunci când din întâmplare se petrece asta și nu mai aveți ce sa va spuneti…  Și totuși cunosc o mulțime de femei care aleg sa meargă prin viața in doi, singuri in doi. 

Motivele pentru care alegem sa rămânem singuri in doi.

1. Resemnare. 

Vârsta de obicei e cea care te da înapoi in cazul acesta. „Ce îmi mai trebuie divorț, la vârsta mea? Asta mi-a fost crucea, o duc pana la capăt”. Soiul asta de victimizare nu o sa te ridice pe nici un piedestal. Din contra, te va frustra și te va face sa te transformi intr-o persoana închisă, plictisita și amărâtă.

2. Statut. 

Lângă el ești cineva, el te-a făcut nevasta și mama și lângă el te bucuri de multe beneficii. Dar cu ce preț? Mângâierea sufletului nu vine niciodată cu banii, prestigiul sau averea dobândite lângă el. Oare liniștea simplitatea și curățenia in minții și a inimii nu poate acoperi golul lăsat de pierderea nenorocitului de statut? 

3. Rușine. 

Faptul ca lumea ar putea afla ca vremea in care râdeai fericita la brațul lui s-a dus, te bântuie. Nu-ți da pace și te înfioară numai gândul ca oamenii te-ar putea face vinovata pe tine de despărțire. 

Oare oamenii au fost aproape sa-ți vadă lacrimile singurătății in nopțile lungi in care sperai din tot sufletul sa se schimbe? In zilele in care aproape implorai atenția lui? Când mureai de nepăsarea și disprețul pe care îl afișa atunci când chiar nu meritai?

4. Frica.

Teama de necunoscut e factorul care a reușit intotdeuna sa întoarcă femeile din drumul libertății și al fericirii. Neîncrederea in tine te-a adus in situația asta și tot ea nu te va lasa nici sa mergi mai departe. Dar amintește-ți cât erai înainte de curajoasa și de nebuna. Tu încă poți sa fii cine vrei tu sa fii, nu fi temătoare, singura poți dărâma munții. El te va descuraja, cum ca nu vei reuși in viața fără ajutorul lui, dar tu încrede-te in forța și in puterea ta și a rugăciunii. 

5. Dragostea.

Iubirea aia frumoasa și sinceră care v-a legat nu mai e. Sau poate n-a fost niciodată. E timpul sa accepți ca nu mai simti ce simțeai, ca atracția a dispărut in momentul in care a apărut respingerea reptata și disprețul. Te-ai gândit la asta? 

Indiferent de motivele pentru care s-a ajuns aici, singuratea  in doi e boala secolului. Ne face sa ne tărâm ca niște zombie in fiecare zi, mimând o fericire imaginara, iluzorie, care ne va duce treptat spre ucidere. Căci da, singuratea in doi ucide mult. 

Ucide sentimente, gingășie, încredere, putere, sănătate fizica și mentală. Nu mai poți gândi limpede, te vei înșela ca e bine in fiecare zi in care vei continua sa plângi. 

Ucide timp prețios pe care nu-l mai putem întoarce niciodată. 

Ucide vieți frumoase, calde și sincere, transformând oamenii in stane de pietra gri, plini de ura, de invidie și de boala.