Copii mai fericiți în 7 pași

Publicat de de Anna Georgescu

Copii mai fericiți în 7 pași pare o utopie la prima vedere. Mai ales pentru cei dificili la care nu funcționează nimic dacă nu vor ei.

Totuși urmează ceva ce sigur ne va pune pe drumul cel bun, pe noi ca și părinți.

1. Arată-i iubire

Chiar și atunci când greșește arată-i că-l iubești și că vrei să-i îmbunătățești comportamentul, nu să-l pedepsești. Necondiționat, iubire și iar iubire. Cu blândețe nu ai cum să greșești. De multe ori mă corectează ei și mă roagă să le vorbesc cu “vorbă bună”. Asta când mai am și eu răbdare cu limite și zile mai nasoale.

2. Respectă-l și oferă-i un mediu stabil

Acasă e universul lor. Crează-i o rutină pe care să o cunoască. Arată-i emoție, armonie în familie și nu lăsa starea proasta ca urmare a evenimentele de peste zi să se răsfrângă asupra lui. El nu are vină în nimic ce ne supără pe noi. Eu de când am copii mă cert cu soțul numai noaptea, după ce-i adorm. 😂 Îl respect și aștept să vorbească. De multe ori mi-am cerut scuze atunci când l-am judecat greșit. Îi place și la fel procedează și el.

3. Stabilește limite rezonabile

Nu-i poți pretinde perfecțiunea. E încă mic și încă învață cum să facă față vieții. Nu poate sta locului mereu. Lasă-l să se exprime, fiind totuși atentă la modul cum o face. De multe ori ei procedează greșit numai să ne observe reacția. Sunt copii totuși, să fim mai rezonabili dar cu fermitate. Când stabilim limitele o facem în concordanță cu vârsta copilului. Nu-i cerem prea mult. E totuși copil.

4. Nu-i încărca programul

Există o modă cu frecventarea unor cursuri opționale. Care de multe ori sunt dorite de părinți, nu de copii. După o zi de școală, trebuie să se grăbească la engleză, germană, chimie distractivă, etc. Foarte mulți copii nu au pauză între activități. Probabil decât aceea în care se îndreaptă de la o activitate la alta. Ei au nevoie de joacă. Au nevoie să se plictisească. În cea mai mare a timpului, copiii trebuie să se joace. Chiar și învățarea e mai eficientă dacă se face prin joc.

5. Lasă-l să-și facă prieteni

Mi se pare foarte drăguț când cel mare își amintește de prietenii de la grădiniță pe care i-a reîntâlnit la școală, dar în alte clase. Îi asociază pe fiecare cu câte o întâmplare pe care o ține minte. Îl face să se simtă integrat. Acum e o plăcere să-i văd cum discută cu prietenii despre jocuri, colegi sau cărți. Copiii au nevoie de socializare și de integrare în socializare. Și cum altfel fără prieteni?

6. Încurajează–l și susține–l

Vine acasă și începe să-mi povestească cum a decurs ziua lui. Câteodată zice unele lucruri cu care nu sunt de acord. Nu zic nimic până nu termină. Risc să nu mai dorească să îmi povestească. Îl corectez discret și îl încurajez să-mi spună cum ar proceda el corect. Îl susțin atunci când are o idee sau încerc să o amân cel mult dacă nu e posibil atunci. Dar important e să fie susținut de părinți ca el să fie cât mai natural în exprimare și în comportament. Așa el capătă și încredere în el.

7. Jucați-vă cu copiii

Poate cel mai important lucru pentru un copil fericit e ca părinții să se joace cu el. Pe lângă faptul că își îmbogățește vocabularul, își dezvoltă imaginația, se și conectează cu părinții. După o rundă de joacă vei interacționa mai ușor cu copilul. Veți fi doi prieteni care s-au jucat împreună, iar acum va fi mult mai ușor să accepte ceea ce îi ceri.

Câte puțin din toate cele enumerate mai sus, vor contribui la fericirea copiilor. Toate sunt strâns legate între ele. Toate depind una de cealaltă. Nu e greu ce se cere pentru a avea un copil fericit. Ne trebuie doar dorința de a îmbunătății starea fizică și psihică a celor mici. Avem nevoie de disponibilitate și acordare de timp și spațiu. Ei vor fi cei mai fericiți să ne petrecem timpul împreună.

Sper ca toți copiii voștri să fie fericiți și să nu fie nevoie să schimbați nimic în comportamentul vostru față de ei.

20 Martie Ziua Internațională a Fericirii (mele)

Publicat de de Anna Georgescu

Ziua internațională a fericirii (mele).

Azi e ziua internațională a fericirii o zi importantă pe plan mondial.

Dar și pe local, ca să zic așa. Dimineața pe la 8 și ceva acum 7 ani, a venit pe lume un băiețel cu ochi negri cu fălcuțe moi care ne-a schimbat viețile în bine pentru totdeauna. Aveam frisoane la o oră de la naștere. Mă simțeam rău și bine în același timp. Eram entuziasmată să-l cunosc pe cel pe care nu-l știam, dar deja îl iubeam.

Mi-a rămas în minte o imagine de când a venit frăți să-l vadă și s-a așezat tăcut lângă bebelușul de o zi. I-a sărutat obrazul și l-a mângâiat. Știa deja ce trebuie să facă înainte să-i spună cineva. Atunci am știut că viața mea e completă. Cu ei acolo în salon, cu multă bucurie, cu un necunoscut care nu mă speria.

Azi s-a trezit la 7. Și-a cântat singur la mulți ani în timp ce toți moțăiam adormiți. La câteva minute voia să ne jucăm de-a v-ați ascunselea. E fericit din cale afară în fiecare zi. Câteodată nici nu mă mai miră fericirea lui. Și îmi pare rău, nu vreau să mă obișnuiesc cu fericirea, vreau să o percep altfel în fiecare zi.

Are un fel de a se degaja de ce e rău absolut fantastic. Când îl mai cert și vreau să se comporte civilizat îmi spune că sunt brioșica lui. Că mă iubește, spune zilnic de câteva ori. Scapă basma curată mereu. Îi e greu să se alinieze la sistem de când a început școala fizic. Aduce gunoaie în clasă. Cutii de cartoane, bețe, hârtii, toate le găsești la el sub bancă. 🤦🏼‍♀️

El nu trăiește o viață. Trăiește un vis în care e posibil orice. Și să nu te pună sfântul să-i zici că nu poate. Pentru că scoate din sertarul personalității cuvinte frumoase, gesturi și îmbrățișări care te vor face să te răzgândești.

Înainte să-l avem pe el credeam că eu vorbesc mult. Acum, el și-a adjudecat locul de vorbitor neobosit fără mare efort. Citește numerele de înmatriculare de la mașini, inventează nume noi, povestește întâmplări inventate, minte frumos, știe să te facă să zâmbești când îți vine să plângi.

Cred că a fost predestinată nașterea lui de ziua fericirii. Într-adevăr, copil mai fericit decât el nu am mai întâlnit. Pe cât de repede se supără, pe atât de ușor uită. Are o putere enormă de a ierta. Nu există încăpere pe care să n-o lumineze atunci când intră. Când ajunge undeva, acolo ajunge și fericirea.

Băiețelul mamei, îmi doresc să nu te schimbi niciodată. Să împrăștii iubire și fericire toată viața ta. Să rămâi curat în suflet și în privire și toate visurile tale tainice să devină realitate unul câte unul.

Și acum, nu mai pot rămâne aici. Deja mă ceartă că stau să scriu de ziua lui. Am plecat, am de sărbătorit un omuleț de 7 ani. Ziua asta va fi lungă!😊

Pe surori nu le poate despărți nimeni și nimic

Publicat de de Anna Georgescu

    Mama are o legătură foarte strânsă cu sororile ei. Am mers la toate evenimentele de familie și păstrăm legătura cu toți verii și verișoarele. Ea a fost prima născuta din toți șase câți erau.

    Pe tata încă îl plâng toate surorile lui chiar si la 8 ani de la moartea lui. El a fost cel mai mic din cei 12 frați. Era om bun, iar poarta lui era mereu deschisă pentru ele. Orice ajutor ar fi avut nevoie știau că îl găsesc la el.

    Am crescut intr-o familie mare. Aproape un sat întreg au fost toti cu frați, surori, nepoți și stranepoti. Acum noi suntem patru. Patru fete au crescut părinții mei. N-am fost mereu acasă toate. Decât până la 7 ani. Apoi fiecare a plecat unde i-a fost drumul. Una dintre ele a fost cel mai mult plecată de acasă. Dar niciodată nu i-am simțit lipsa cu adevărat. Vacanțele noastre ne prindeau întotdeauna împreună. Și încercam să recuperăm tot timpul pierdut. Ce știa ea și noi nu aflasem încă, era că iubirea frățească nu se rezumă la apropiere fizică.

    Întotdeauna vor fi persoane care vor vrea să despartă surorile și frații. Vor fi invidioși pe legătura asta de nestăvilit. Vor inventa minciuni, vor pune reguli care să îi îndepărteze. Va fi și timpul și depărtarea care va lucra împotriva acestei legături. Dar întodeauna surorile se vor regăsi și vor relua de acolo de unde au rămas ca și cum ar fi trecut o zi de când nu s-au văzut.

    Când am o bucurie scriu mai înainte pe grupul nostru să îmi anunț surorile. Ele știu sigur că se vor bucura la fel ca mine. Știu sigur că mă vor încuraja și mă vor face atentă la ce eu nu sunt.

    Când dau de necaz mai întâi cer ajutor la ele. Și fie cu o vorbă bună, fie cu un ajutor de orice fel al fi, la ele mereu am găsit alinare. Pentru că mereu sora ta îți va vrea binele. E singura persoană care nu te va lăsa să cazi.

    Eu le știu pe ele de când mă știu pe mine. Fac parte din viața mea dintotdeauna și pentru totdeauna. Și așa va fi mereu. Nu mai zic că am mâncat toate aceeași pâine. Sau că am purtat haine una de la alta. Că am rupt toți pantofii mamei cu toc și i-am folosit rujul până băgam degetul după el in tub. Astea sunt cele mai frumoase amintiri pentru mine. Sunt foarte norocoasă să le am în viața mea. Fără ele nu ar fi fost nimic la fel.

    Acum sunt rare momentele în care ne întâlnim toate. Și totuși mereu sunt memorabile. Pentru că pentru noi legătura asta contează foarte mult și nimeni și nimic nu o ne despartă. ❤️

    Când lovești cu mașina un copil, cobori să te asiguri că e bine

    Publicat de de Anna Georgescu

    Toată lumea știe că în preajma școlilor la prânz e o nebunie totală. Copii, părinți, mașini multe, un du-te vino continuu. Multe dintre ele parcate aiurea.

    De aia e și recomandat să mergi încet și cu atenție. Nu știi când îți poate ieși un copil în față.

    Azi o mașină era parcată aiurea, desigur. Aproape de poarta școlii. Altă mașină era în mers, iar copilul nu a văzut că trece din cauza celei parcate greșit. A fost lovit. Tatăl s-a grăbit să verifice copilul, s-a creat o vânzoleală, șoferul a încetinit puțin, după care și-a continuat liniștit drumul.

    În urma lui au strigat câțiva părinți supărați de comportamentul lui. Atât. Asta a fost tot.

    Întâmplator era copilul meu. Acum e bine. Tatăl n-a apucat să vadă numărul mașinii. E revoltat și el. Nu ca mama, dar e. Stă băiețelul lângă mine cu o pungă cu gheață pe picior. Spune că-l doare puțin. Mie mi se îndoaie inima. Putea să fie mai rău. Bine că nu e nimic grav.

    În locul lui putea să fie oricare alt copil. M-aș fi simțit la fel. Tot cu inima îndoită și cu gândul la el aș fi rămas întreaga zi. În locul copilului meu putea să fie chiar copilul șoferului. Nu se face așa ceva.

    Domnule șofer, asta ține de educație și de compasiune pentru cel de lângă tine. Cobori și dacă lovești un câine, darămite un copil. E doar un copil. Chiar nu mai există umanitate? În ce lume trăim? Am ales să trăiesc într-o comunitate mică în speranța unei siguranțe pe care nu o aveam în orașe mai mari. Dar se pare că am avut așteptări prea mari. Străzile nu sunt sigure. Cel puțin azi pentru băiatul meu nu a fost.

    Probabil ar trebui mai multe atenționări sau însemne în zonele în care circulă copii. Poate ar trebui să facă cineva ceva. Până nu e prea târziu.

    “Vreau să arăt exact ca ea”

    Publicat de de Anna Georgescu

    “Vreau să arăt exact ca ea” zic eu când mă uit la o poză cu J. Lo. 🤦🏼‍♀️ Eu, o prăpădită de europeancă, blondă și fără forme, mă uit cu jind la corpul ei tonifiat, pielea ei măslinie lucioasă și mă visez și eu așa. Mă opresc rapid când analizez situația si că de fapt, eu nu o să arăt in veci ca ea.

    Înainte de a spune “vreau să arăt exact ca ea”, trebuie să ții cont de anumite lucruri.

    Deschizi Facebookul și vezi numai femei frumoase, deschizi Instagram vezi modele, vezi femei perfecte, care fac sport, își pun accesorii frumoase sau arată foarte bine.

    Înainte de a le “urî” adu-ți aminte că:

    1. Fiecare are moștenirea ei genetică.

    Aproape toate trăsăturile fizice, cele de personalitate, precum și abilitațile sunt transmise genetic. Atitudinea pe care o invidiați la o femeie, poate chiar fața aia ovală, perfect netedă cu ochi migdalați vine de la strămoșii ei. Mama ei arată la fel. Sau bunica ei tot așa slabă era. Moștenirea genetică e un factor care o ajută în toate postările ei. Nu e meritul ei total.

    2. Pozele se pot retușa foarte ușor.

    Editarea e la modă. Toate femeile recurg la filtre, subțieri de talie și ochi mai pronunțați. Rar când cineva își pune o poză exact așa cum e ea. D-aia și rezultatul e altfel decât e realitatea. Să nu ne lăsăm înșelați și să vedem dincolo de imaginea perfectă.

    3. Sănătatea nu e doar fizică, e și psihică.

    Legătura dintre cele două este foarte fină, dar definitorie. Sunt numeroase studii care vorbesc despre beneficiile sportului și a alimentatiei sănătoase în combaterea depresiei, stresului, anxietății etc. Fericirea nu se poate mima tot timpul. E o lucrare complexa a mai multor factori. Deci dacă cineva pare mereu sănătos și fericit se datorează unui stil de viața sănătos.

    5. Imaginea nu este totul.

    E greșit să credem că toate femeile trebuie să poarte măsura S la haine ca să arate bine. De multe ori, greutatea sub medie e semnul unor dezechilibre majore. S-a vehiculat mereu că o talie de viespe e idealul feminin. Pentru cine? Cel mai important lucru pentru toate femeile e să se poată mișca ușor și cât mai funcțional. Restul sunt artificii create de companii ale marilor puteri economice mondiale. Să te simți bine în pielea ta e totul, nu imaginea.

    6. Consumul crescut de anabolizante în rândul femeilor.

    Vedem femei cu posterior rotund. Brațe mai mult decât tonifiate sau pătrățele. De multe ori e greu să ajungem la o imagine corporală ideală cu toate exercițiile fizice din lume. Foarte multe femei recurg la consumul nelegitim al steroizilor anabolizanți care nu sunt altceva decât variații sintetice, realizate de om ale hormonului sexual masculin, testosteron. Neprescris de medic acest consum foarte la modă poate fi periculos. Dar cui îi pasă, atâta timp cât arăți fit? Creste masa musculară, e bun. Data viitoare când invidiați pe cineva pentru cum arată gândiți-vă și la asta.

    Așadar, dragă femeie, oriunde te-ai afla ești așa cum trebuie să fii. Dacă vrei mai mult lucrează la imaginea ta sănătoasă. Nimic nu e ușor. Nimic nu e ce pare a fi.

    Ești o persoană unică și minunată și nu ar trebui să pierzi timpul pentru a te compara cu nimeni. Pentru persoana potrivită vei fi femeia ideală. Dar mai întâi trebuie să te vezi tu așa cum ești, specială.

    La mulți ani din partea mea! ❤️