Dezinfectați și inima, nu numai mâinile

Cred că nu e om pe pământ să nu fi avut greutăți la un moment dat. Mereu m-am bazat pe instinct când a fost să ies la liman. M-am mai bazat pe răbdare și autocontrol. Și când mi-a fost cel mai rău, am plâns. Am plâns tare și am strigat cât am putut spre cer. Mi-am dat seama curând, că nu există rugăciune cu lacrimi fără ajutor de Sus. Așa frumos se aranjau pe urmă lucrurile…

Zic așa. Cred în Dumnezeu. Nu L-am văzut, nu L-am auzit, dar mereu m-a ajutat. Și nu L-am căutat numai când am fost la necaz. I-am mulțumit mereu pentru ce am. Știu că a fost mereu o mână divină care m-a ajutat când a fost greu.

Și când L-am căutat cu lacrimi, necazul mi s-a transformat în bucurie. De fiecare dată, negreșit.

Ni se tot spune să ne dezinfectăm. Ne spălam des, ne dezinfectăm corpul, hainele, casa. Aproape toți urmăm indicațiile. E foarte bine, toți ar trebui să ne protejam.

Ni s-a spus mereu și să ne iubim. Și toți ne-am urât. Nimeni nu a devenit mai bun pentru că așa e corect să faci.

Până când am văzut puterea Lui. Suntem nimic în fața Lui. Face cu noi ce vrea. Iată că nici știința nu poate lucra peste tot. Vedem azi când toți așteptăm o minune. Nu de la Dumnezeu, de la oamenii de știință. Dar tot Dumnezeu lucrează și prin ei. Și dacă El vrea așa să pătimim, așa va fi.

Inima nu și-o dezinfectează nimeni. Acum toți sunt mai înrăiți ca niciodată. Nu își dau seama că trebuie răbdare și rugăciune. Împăcare și iertare. Așteaptă toți o minune de la cercetători. Dar ei nu fac minuni. Decât credința poate.

Și totuși… Poate dacă ne-am dezinfecta și inimile la fel cum facem cu mâinile…

Dumnezeu știe ce-o mai fi.

Nu mai instigați la ură. Arată că-ți pasă și stai acasă. Atât.

Cred că autoizolarea și distanțarea socială îi face pe unii să devină periculoși.

Deși m-am concentrat cât am putut să evit postările negative, nu am reușit pe deplin.

În primul rând, nimeni nu a fost pregătit pentru pandemie. Niciun stat, niciun președinte, niciun om de pe planetă. Suntem indivizi făcuți să trăim în comunități. Ne e greu să stăm în casă și să evităm întâlnirile. Și asta ne facem vulnerabili. Suntem tentați să citim tot ce ne pică în feed. De multe ori suntem răi noi cu ai noștri. Se critică țara. E de nimic. Nu e pregătită pentru situații de urgență. Nu avem spitale suficiente. De parcă nu am trăit aici și ne-am ales singuri soarta.

Nimeni nu a fost pregătit pentru pandemie. Nici măcar China. Și ei au construit un nou spital. În Italia și Spania, țări dezvoltate economic, mult peste România, se triază pacienții și li se pun aparate de ventilație în special tinerilor. Nici ei nu au suficiente aparate de ventilație. În toate țările din lume se construiesc spitale militare pe stadioane și la marginile orașelor. Era culmea ca România să aibă sute de spitale și să fie cel mai pregătit stat din Europa. Având în vedere și trecutul comunist al nostru.

România a primit în ultima lună aproape 1.800.000 de români de peste graniță. Toate măsurile luate de autorități au fost luate cu un scop. Nu am nimic de reproșat. E prima dată în istorie când ne confruntăm cu așa situație. Armata, Poliția, Jandarmeria, fac tot posibilul să asigure liniștea și ordinea. Și o fac bine de tot. Medicii își riscă viața în fiecare zi și noapte. Și tu ce faci? Stai acasă la confort și instigi la ură.

Să nu îți iubești țara în care te-ai născut e absurd. Americanii zic, “God Bless America”, noi zicem, “România e de c…”. Si asta vine de la oameni intelectuali, care au cunoștința și putere de judecată, mult peste media socială. Mi se pare abject să profiți de situația asta neașteptată și plină de incertitudine ca să instigi la ură. Suntem aici toți. Toți trecem prin asta. Important e să ne ținem curajul unii altora. Dacă instigi la ură și la critici inventate, ai o problemă. Zic asumat această acuzație.

Am ajuns să apreciez meme-urile funny, decât să urmăresc urâcioșii care găsesc nod în papură ca să mai împroște cu ură.

Gata, fraților, lăsați campaniile politice și negativismul, nu-i mai arde nimănui de ură.

Arată că îți pasă și stai acasă. Atât.

Jurnal de izolare: un liliac a dat lumea peste cap

Un virus transmis de la animal la om, mai exact de la un liliac, a dat lumea peste cap.

Zic unii că nu l-au fiert chinezii suficient. 😜Din cauza asta s-a anulat totul în lume. Las Vegas, gol. Milano, liber, nimeni pe stradă. Roland Garos anulat. Jocurile olimpice anulate. Toate de la un liliac.

E a nu știu câta zi în izolare. N-am mai auzit mașini cu oameni vorbind la portavoce de când eram copil și se anunța film la căminul cultural. Acum aud în fiecare seara mașina de poliție care ne spune să rămânem în case. E puțin înfricoșător, mai ales când ai copii și trebuie să le explici ce se petrece afară și de ce nu avem voie să mai ieșim.

E stresant pentru toți. Nu faptul că stăm in case, deși unii se plâng de orice, inclusiv de asta. E stresant pentru că nu știm cum o să se termine asta. Necunoscutul ne agită și ne face să ne comportăm irațional.

Nimeni nu are un medicament care să ne scape de asta. Nici cei mai mari cercetători ai lumii cărora li se acordă fonduri financiare de milioane de euro nu reușesc să descopere tratamentul corect.

Pentru mine asta e putin ciudat. Am citit toate teoriile conspirative despre virusului Covid-19. Ba că e un gaz venit din America. Ba că sunt neînțelegeri între niște state și au scăpat de sub control metodele de răzbunare. Ba că, China, stat comunist a încercat în primă fază să mușamalizeze efectul pe care îl produce boala.

M-am oprit doar la memeurile funny de pe Facebook și Instagram. Am blocat toată informația negativă în ultimele zile. Dacă citești tot ce se scrie ajungi să nu mai știi ce să crezi.

Totuși, am încredere în toate deciziile pe care statul le-a luat până acum. Sunt decizii luate de aproape toate statele care se confruntă cu așa ceva.

Mă focusez pe latura amuzantă a celor de lângă mine și încerc să fac haz de necaz. Prietena mea îmi zicea zilele trecute dacă e nasol că e prea veselă. Nu. Nu e nasol deloc. De oameni veseli avem nevoie să trecem cu bine peste asta. Eu am nevoie de ea și de toți cei care sunt relaxați și iau lucrurile așa cum sunt. Avem nevoie să ne înconjurăm de oameni pozitivi, acum mai mult ca oricând.

Oricum, mai e ciudat și că se apropie sfârșitul lunii și eu mai am în cont o grămadă de bani. Bani care în mod obișnuit, dispăreau în numai câteva zile după salariu day. Evenimnte nu se mai țin, eu n-am unde să ies, haine am destule în sertar la pijamale, deci, mai mulți bani. Când o să se termine nebunia, dacă mă mai prindeți acasă să aruncați cu pietre în mine. Așa pornită sunt pe plecări.

Lăsând gluma la o parte, am respectat toate recomandările. Am încercat să-mi ocup timpul cu activități cât mai diverse. Am redecorat, am aruncat lucruri nefolositoare, am gătit până am umplut frigiderul. M-am aranjat doar ca să împăturesc niște haine. Am făcut crize de nervi și eu și copiii. Ne-a trecut, ne-am cerut scuze și am făcut din nou. Mâine am de gand sa sortez jucăriile și probabil o să mă amărăsc din te miri ce, iar. Și o să-mi treacă și tot așa. Mă întreb numai dacă a vorbit serios soțul când mi-a zis să ies pe afară că plătește el amenda. O fi glumit? Că mie îmi place acasă, de ce să zic?

Recomandare pentru părinți: nu stresați copiii cu lecții și teme

Recomadare: dragi părinți, nu stresați copiii cu teme.

Doamna învățătoare a băiatului meu, una din persoanele cele mai înțelepte pe care le-am cunoscut a spus câteva cuvinte care mi-au dat de gândit. Are o experiența uriașă în învățământ. E mereu la modă cu tot ce ține de educație, deși e la o vârstă respectabilă. Asta am admirat mereu la oamenii trecuți prin viață. Nevoia de a continua să învețe tot timpul.

Ne-a salutat frumos într-un mesaj pe grupul de părinți. Apoi, ne-a recomandat să nu insistăm cu temele. Copiii au nevoie mai mult să fie cu noi decât de informație. Ne-a sfătuit să petrecem timp de calitate cu activități care să ne apropie. Se pare că unii copii și-au exprimat această nevoie încă din clasă. Doamna a fost atentă la nevoile lor, iar noi nu trebuie decât să ne lăsam îndrumați de ei. Nu trebuie să transformăm timpul cu ei intr-o goană după lucru. Ei deja știu destul pentru nivelul la care au ajuns.

Mai târziu am citit ceva și mi-am amintit de mesajul de pe grup. Avea dreptate doamna. Nu e nicio urgență educațională în timpurile astea incerte prin care trecem. Temele mai pot aștepta. Țara e în criză și toți suntem speriați, obosiți și stresați. Părinții stresați nu pot educa niște copii stresați. E o imposibilitate neuro-biologică.

Datoria mea și a fiecărui părinte e să încerce să se concentreze pe conectare și pe inducerea sentimentului de siguranță pentru copiilor noștri. Hai să fim îngăduitori cu ei și să încercăm să-i protejam cât putem de știri negative și de sentimente de nesiguranța. E important pentru ei să-și trăiască copilăria, dar și să treacă neafectați pe cât posibil de această perioadă.

S-a născut de Ziua Internațională a Fericirii

S-a născut de Ziua Internaționă a Fericirii cel mai fericit copil din lume.

Mereu mi-am dorit doi copii. Am știut dintotdeauna ca urmează încă o minune in viața mea cât de curând. Chiar dacă îmi era greu, am vrut sa fim mai mulți. Sa îmi fie casa plina.

Acum 6 ani a văzut lumina zilei cel mai bucuros copil pe care l-am întâlnit până acum. Afară era frumos, tot ca azi. Aveam impresia că l-am mai născut încă o dată pe frate-său. Așa de mult semănau. Și totuși nu se asemănă deloc.

Cred că dacă nu exista el în viețile noastre, am fi fost cu toții mult mai triști. E de o fericire molipsitoare. Energic, vorbăreț, super vorbăreț, atent, blând, iubitor, sensibil, empatic și câte as mai avea de spus…

El e genul de copil care se relaxează în cadă cu capul în apă. Îl apucă visarea într-un căruț de cumpărături. Te pupă din senin și îți spune că te iubește. Strănută și își zice singur sănătate. Cade și începe să râdă. Când ești trist, se așază lângă tine când și tace alături de tine. E o enciclopedie de știri, informații, baliverne.

Îi place să alerge, să danseze până la epuizare și să râdă cu poftă.

Aseară am dat party. Atmosfera era amorțită și toată lumea era plictisită de atâtea zile în casă. Până a băgat el muzică și a început să danseze din senin. A început să țopăie energic în pat. M-am ridicat și am mers în sufragerie. În 5 minute eram strânși intr-o horă în care râdeam cu poftă cu toții. A durat până seara târziu toată nebunia. A zis că e cea mai tare seară din viața lui.

Fără el sunt sigură că viețile noastre erau mult mai triste.

Nu-și dorește jucării. El dacă are un ciocan adevărat se joacă 3 ore pe afară cu el. Iubește toate animalele, dorește foarte mult un cățel. Și azi o să-l aibă.

La mulți ani, fericirea mea! Să îți fie viața numai o bucurie, la fel cum e a mea de când te cunosc. Te iubesc enorm și sper ca nimeni să nu te schimbe în veci.

E bun și COVID-19 la ceva

E bun și Covid-19 la ceva, hai să nu ne mai alarmăm.

Uite că n-au trecut decât două zile de când #stamacasa și deja încep să văd partea bună a lui Covid-19.

Am însumat deja câteva motive bune pentru care nu mă las influențată de cei care cred că vine sfârșitul lumii. Slavă Domnului, nu sunt o fire prăpăstioasă. Niciodată nu m-am panicat. Din contră, situațiile limite mereu le-am tratat relaxată, pentru că agitația nu aduce nimic bun.

N-am făcut cumpărături în exces, nu mă uit la televizor, nu citesc distrubuirile despre virus de pe Facebook. Mă uit însă, la recomandările OMS și cam atât.

Am toate motivele să urăsc situația asta. Cel mai important e motivul din care am fost nevoită sa pun pe hold circuitul în patru țări plănuit luna aceasta.

Dar, întotdeauna există un dar, am alte motive să mă bucur.

Timp cu copiii

Am suferit mereu de lipsa timpului cu ei. Sunt extrem de fericită că am timp pe îndelete să vorbesc cu ei cât își dorește inimioara lor. E o binecuvântare să-i ascult cum povestesc amintiri, cum descopăr ce cuvinte folosesc în vorbire. Îmi dau seama că ăștia mici sunt deștepți foc. Își ia partea unul altuia, au o echipă a copiilor, au chiar și un salut secret. Pentru asta, mulțumesc Covid-19.

Planeta se odihnește

Am văzut imagini cu autostrăzi goale. Avioanele, marea majoritate au rămas la sol. Nimeni pe străzi care să polueze aerul. Probabil cantitatea de monoxid de carbon a scăzut simțitor. Pentru asta nu pot decât să mă bucur de pauza luată de Pământ. Aveam nevoie, mulțumesc Covid-19.

Curățenie generală

Ce să faci in casă toată ziua? Curățenie. Mulți ani am căutat pe cineva să mă ajute la curățenie. Să știți că se găsește foarte greu. Zilele astea am făcut mai multă curățenie decât am făcut de când m-am mutat aici. E lună casa. Am scos saci întregi cu lucruri inutile. Am sortat, împachetat și chiar am șifonierul ca în filme. Ceea ce la mine era aproape un vis.

Așadar, pentru curățenie, mersi Covid-19.

Am atât cât am nevoie

Am învățat să trăiesc cu mai puțin. Nici pe internet nu am mai comandat nimic. Că dacă se închid granițele, știți ce zic. Trăiam pentru vacanțe, dar acum nu mai are rost. Haine… sunt de casă toate. Ce rost are să-mi mai cumpăr dacă nu ies nicăieri. Le port pe astea, e suficient. Mâncare? Ce aveam prin dulap. O ciorba de fasole cu afumătură, o salată de vinete, o salată verde cu friptură la grill. E mai mult decât ne-am dori. Sănătoși să fim, de foame nu murim. Alții nu au nici cât avem noi când n-avem nimic. Așa că, mulțumesc, Covid-19.

E rău pentru cei bolnavi, mă rog pentru ei. Dar situația la noi e încurajatoare. Nu avem nici măcar un deces. Nu avem de ce să ne panicăm deocamdată.

Sănătate multă vă doresc! Și în vremuri grele, alegeți să găsiți și partea plină a paharului, că altfel nu ajungem nicăieri. De murit tot și toți o să murim, măcar să murim liniștiti. Sau sătui, știți ce zic. 🙄

Legea care ne permite să rămânem alături de copii și să fim plătiți

Cum să stai acasă cu copiii și să fii plătită de angajator? Da, se poate. Acum e legea care ne permite să rămânem alături de copii și să fim totuși plătiți.

Sâmbăta a intrat în vigoare legea care dă dreptul unui părinte să stea cu copiii acasă în cazul de situații de urgență în care instituțiile sunt închise.

Ce prevede legea?

• doar un părinte poate beneficia de zilele libere. În cazul în care părinții sunt divorțați, se acordă tutorelui legal.

• Copiii trebuie să aibă vârsta până în 12 ani sau până în 18 ani pentru cei cu dizabilități.

• Se rămâne acasă pe toată perioada în care instituțiile de învățământ sunt închise.

• Jobul pentru care ești angajat nu se poate face de acasă.

• Copiii trebuie să fie înscriși în instituții de învățământ.

• Părintele care alege să-și ia zilele libere va primi 75% din salariul brut.

• Se va completa o declarație pe proprie răspundere de către celălat părinte, precum că el nu beneficiază de aceleași zile libere în baza legii mai sus menționate.

Tot sâmbătă am luat legătura cu superiorul meu și am anunțat că îmi voi lua zilele acelea pentru a rămâne cu copiii. Ulterior, am primit pe mail o cerere de la angajator prin care solicitam zilele libere și perioada în care urma să mi le iau, dar și cererea pe propria răspundere de completat de către tatăl copiilor.

Nu e vorba de bani, nu e vorba că dau înapoi de la muncă, e vorba că mai presus de tot, mă tem pentru copiii mei. Cum am mai spus, nu mă tem pentru mine, dar pentru ei fac orice e nevoie.

Așadar, dacă vreți să rămâneti alături de copiii voștri și să fiți plătiți, statul vă ajută.

Haideți să evităm aglomerația dacă se poate. Așa putem să-i protejăm pe alții și să ne protejăm pe noi și ai noștri.

Plata utilităților de către stat pentru toți românii

CONAF vine întâmpinarea românilor cu o serie de beneficii pentru toți românii. Nu mai e vorba de ateprenoriatul feminin, propune soluții atât pentru companii cât și pentru persoanele fizice. Incluziv ratele bancare să fie suportate de stat pentru o perioada de 90 zile.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin CONAF, inițiator al proiectelor PACTUL PENTRU MUNCĂ și PACTUL PENTRU EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ, lansează un îndemn și un PACT GENERAL PENTRU SOLIDARITATE, RESPONSABILITATE ȘI CUMPĂTARE în situația economică și socială actuală.

Mediul de afaceri reprezintă principalul promotor al unei economii durabile și sustenabile, iar în contextul pandemiei de COVID-19 este direct afectat de măsurile restrictive care se impun (reducerea sau, dupa caz, închiderea activității economice) pentru reducerea răspândirii virusului. În vederea limitării pierderilor suferite de agenții economici din toate sectoarele economice și pentru a reuși redresarea imediată a acestora în situația depășirii pandemiei, CONAF solicită Guvernului României să susțină o serie de măsuri menite să limiteze riscul apariției închiderii activității unor agenți economici (falimentului acestora) și implicit a scăderii economiei în ansamblul său.

Credem că, împreună cu autoritățile statului și printr-o implicare activă a marilor companii de stat din sectoare cheie ale economiei (cele de utilități publice) putem depăși perioada următoare stopării pandemiei de coronavirus.

CONAF consideră că trebuie să gândim proactiv, vizionar, și să identificăm măsuri rapide care pot fi luate pentru a reveni la normalitate în contextul actual global incert.

În acest sens, CONAF propune Guvernului României, măsuri aplicate care să stimuleze nu doar sectoare punctuale din economie ci mediul de afaceri în ansamblul său:

COLABORAREA CU GUVERNUL:

Susținerea furnizării de apă, energie electrică, gaze și combustibili pe toată perioada până la eradicarea pandemiei, cu o marjă de extindere de 3 luni, în mod GRATUIT, pentru a stimula revenirea imediată a populaței și agenților economici din pierderile suferite în perioada de inactivitate economică.

CONAF propune scutirea de la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor agenților economici care plătesc, conform legii 75% din salariul angajatului pe toată perioada cât acesta din urmă nu își desfășoară activitatea.

Acordarea de linii de credit de la stat pe termen de 1 an cu dobandă “0 “ sau cel mult 50 % din ROBOR, pentru IMM-uri și pentru celelalte entități ce au până la 50 de angajați (PFA, IF, II, AF, asociații, fundații) pentru a stimula revenirea rapidă a activitații.

Accesarea de rezervă pentru alimente de bază și asigurarea publică de către Președintele României că toți locuitorii țării vor avea acces la ele.

COLABORAREA MEDIULUI DE AFACERI CU MEDIUL BANCAR

Propunem încetarea plății ratelor la creditele acordate persoanelor fizice și juridice pe o perioadă de minim 90 zile și reeșalonarea acestora pe o perioadă de 6-12 luni, cu menținerea sau reducerea dobânzilor actuale.

Perioada de grație de minim 90 zile pentru rambursarea creditelor de investiții, cu menținerea sau reducerea dobânzilor actuale.

Acordarea de garanții guvernamentale companiilor pentru a contracta finanțări bancare pentru susținerea activității curente.

CEC și EXIMBANK să aibă programe de finanțare pentru agenții economici.

COLABORAREA CU INSTITUȚIILE STATULUI:

Inspectoratul Teritorial de Muncă a anunțat închiderea activității, iar înregistrarea firmelor se poate face doar la ghișeu întrucât parola de obținere a depunerii on-line se ia tot de la ghișeu, ca urmare trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri imediate:

Prelungirea termenelor de înregistrare a contractelor de muncă încheiate în această perioadă 11.03-31.03.2020, cu posibilitatea luării în calcul a extinderii perioadei până la 31.05.2020 sau la o dată ulterioară.

Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele necesare înregistrării contractelor, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către ITM, cu confirmarea primirii acestora și transmiterea parolei REVISAL tot pe e-mail.

Agenția Națională de Administrare Fiscală-ANAF:

depunerea unor declarații, adrese pentru soluționarea diverselor probleme la ghișeu.

Comunicarea unor adrese de e-mail oficiale unde să se poată trimite documentele, iar data înregistrării să fie dată trimiterii pe acele adrese de e-mail comunicate oficial de către fiecare Agenție Județeană de Administrare Fiscală, cu confirmarea primirii acestora.

Eșalonarea datoriilor fiscale pe o perioadă de 120 de zile de la termenul de plată (25.03.2020), fără a fi calculate doânzi și penalități pentru această perioadă (de luat în considerare posibilitatea de prelungire dacă situația economică se agravează).

Prelungirea perioadei de emitere a executărilor silite (popriri pe conturi)- 60 zile.

Rambursarea datoriilor către agenții economici: rambursări de TVA, recuperări de impozite.

Compensarea între sumele de rambursat de la bugetul de stat și obligațiile fiscale scadente ale contribuabililor, fără calcularea de penalități în sarcina acestora dacă compensarea nu s-a realizat la timp de către stat.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate:

Prelungirea termenelor de înregistrare a cererilor de recuperare a concediilor medicale ale angajaților societăților comerciale.

Rambursarea de urgență a concediilor medicale plătite de către agenții economici.

Este momentul ca toți actorii economici să își dea mâna și împreună cu autoritățile să contribuie la lupta împotriva coronavirusului și la relansarea economică viitoare. Spitalele private, clinicile trebuie să fie în alertă maximă și împreună cu spitalele de stat și cu autoritățile în domeniu să lucreze conjugat pentru salvarea de vieți omenești.

CONAF face un apel la unitate astfel încat spitalele de stat și cele private să ofere asistență specializată bolnavilor de coronavirus, fără costuri pentru pacienți astfel încât să se reducă rapid numarul de îmbolnăviri pe teritoriul României.

CONAF face apel la toate companiile private sau de stat, cu rezultate financiare bune, să susțină achiziția de către autorități și dotarea spitalelor cu aparate de ventilație pentru salvarea de vieți omenești. Un aparat de ventilație costă în medie 10.000 euro.

Îndemnul general este ca împreună să susținem PACTUL NAȚIONAL DE SOLIDARITATE, RESPONSABILITATE SI CUMPATARE pentru a nu crea blocaje inutile. Cu toții trăim vremuri grele însă este clipa când trebuie să ne gândim mai mult ca niciodată la viitor, ceea ce construim azi pentru viitorul copiilor noștri de mâine. Fără sprijin susținut și actiune comună nu putem vorbi de remedierea situației rapid și eficient.

Deși România nu are capacitatea financiară a Germaniei este necesar sa acționăm acum pentru a nu lăsa economia să se scufunde, serviciile, comerțul (mai puțin cel de produse alimentare), Horeca, transporturile, industria auto, turismul, industria ușoară dar nu numai, sunt doar câteva sectoare afectate.

Germania a pus la punct un plan de sprijin al companiilor de peste 500 de miliarde de euro. Ministrul german al economiei a numit noul plan financiar „bazooka”. Companiile germane vor avea acces la credite furnizate de stat şi la facilităţi fiscale.

CONAF – http://www.conaf.ro, reuneşte interesele femeilor antreprenori, promovează și susține antreprenoriatul românesc, deschizând orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. Confederația a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business. Astăzi 28,9% din antreprenorii români sunt femei, iar vocea femeilor antreprenor trebuie să se facă auzită. CONAF s-a născut prin asocierea a 2 Federații patronale, 6 Patronate și 4 Asociații naționale. CONAF reprezintă companii din toate sectoarele economice: servicii, turism, HORECA, transport, industrie ușoară, industrie alimentară, construcții, energie, etc.

Cele mai concrete demersuri pe care alte state afectate de COVID-19 le-au luat deja, intr-o scrisoare deschisă adresată Guvernului de către CONAF.

http://www.conaf.ro

E greu să te ferești de coronavirus când lucrezi cu oamenii

E greu să te ferești de coronavirus când lucrezi cu oamenii zilnic.

Oamenii nu stau în casă, deși pe toate canalele de informare se face apel la prevenție. Se recomandă evitarea cozilor, a adunărilor mari de oameni și la expunerea copiilor și bătrânilor la spații deschise. Totuși azi la ușă la mine la serviciu era coadă înainte să deschidă programul cu publicul.

M-am uitat și nu era nimeni panicat. Nici măcar îngrijorat. Adulți cu copii, bătrâni, mulți și probabil cu sănătatea șubredă, fără teamă așteptau cuminți ora 9 pentru deschidere.

Intră mulțimea, dă buluc, care încotro să apuce un loc la un birou. Operațiuni obișnuite care sunt sigură că mai puteau aștepta.

Primul client se așează și expiră puternic ca după o alergătură la maraton. Îi simt respirația, deși mă feresc cât pot. Nu am unde să mă trag, trebuie să rămân atentă ca ce îmi cere. Tușește pe alocuri și continuă să respire sacadat. Aia e. N-am unde să fug. Sunt expusă total.

După el au urmat alții. Au tușit, au strănutat, au împrăștiat tot ce aveau în rărunchi. Nu mi-e teamă de coronavirus. Sunt tânără și probabil o să mă vindec în cazul îmbolnăvirii. Mi-e teamă de cei mici care o să mă îmbrățișeze și o să mă pupe apăsat când o să vin acasă.

Mai pe la prânz, un domn mai în vârsta se pune la birou și își pregătește banii pentru operațiune. Scuipă zdravăn în palme și începe să-i numere. Pe la jumătate fișicului degetele i se usucă și repetă scuipatul în palme. Mă uit și înghit în sec. Degeaba a dezinfectat femeia de serviciu toată agenția de dimineața. În zadar munca femeii. Îmi întinde banii, iar eu trebuie să-i număr. Doar nu vreau să ies nasol diseară, când o să termin programul.

Banii sunt umezi deja. Pe alocuri chiar lipiți. Mizeria a aderat perfect cu saliva. Nu duce nicăieri lupta cu virusul vieții dacă nu facem toți un efort.

Mă spăl des pe mâini. Și înainte o făceam. Acum și mai des. Atât de des, încât pielea mi s-a uscat. Nu e timp nici de spălat prea des, de hidratat nici atât. Mâinile mele sunt sensibile și mi se întâmpla de câteva ori pe zi să mă tai în hârtie. Simt cum mi se înfige coala de hârtie în piele și mă sfâșie pe loc.

Mi-e silă de bani. La propriu. Plătesc cu cardul foarte des, de mulți ani am obiceiul ăsta, pentru că mă tem de mizeria lor. Și am ajuns acum să îmi evit copii. De frică să nu pățească ceva.

E greu să ținem piept unui unui virus fără educație. Și e greu pentru ceilalți și riscant pentru noi toți.

Îmi pare rău că nu pot fi mai empatică, dar asta e realitatea în care trăim. De adevăr nu ne putem ascunde oricât ne-am dori.

Să le mulțumim mamelor

Azi mai mult ca oricând trebuie să le mulțumim mamelor că ne-au lăsat să le creștem în pântec. Fără să știe ce aduc pe lume, au promis să ne iubească.

Să le amintim că știm ce sacrificii au făcut pentru noi în timpuri grele. Știm și me amintim cu drag mâncarea lor, hainele spălate de mână, date în multe ape. Grija pe care ne-a purtat-o, chiar dacă n-au arătat-o fățiș. N-au știut nici ele. Banii cheltuiți cu noi. Ajutorul când eram la pământ și doar mâna lor a fost acolo să ne ridice.

Să le amintim că ele sunt eroine în sufletul copiilor lor. Că știm la cine să tragem când ne e greu sau nu ne găsim rostul și întelesul în lume.

Să le amintim că au făcut bine când ne-au împins de la spate să facem ceva. Sau când au avut încredere și ne-au lăsat pe noi să alegem.

Să le dăm înapoi azi, mai mult ca oricând un zâmbet, o floare sau măcar o îmbrățișare.

Poate pentru unii nu au făcut multe. Poate o să zică despre ele că nu au fost așa cum și-au dorit. Dar au fost. Și doar așa am fi existat noi, prin ele. Poate nu au știut să spună te iubesc, dar au găsit cale să ne arate asta.

Poate au fost plecate, dar au lăsat drumul deschis ca să poată fi găsite. Poate au muncit prea mult, dar au făcut-o cu gândul la o viață mai bună pentru copiii lor. Poate au muncit prea puțin, dar suficient cât să-și crească copiii.

Indiferent cum ar fi mama ta, dacă o ai în viață, ești norocos. Și dacă e stea, sigur te veghează, pentru că dragostea mamei e peste puterea noastră de concepere. E din altă lume, una cerească.

Eu i-am dat flori, cafea și ciocolată. Prea puțin pentru câte mi-a dat ea. Oricâte le-am da noi înapoi, flori, mâncare, medicamente, bani, tot nu ar fi de ajuns. Și știți de ce? Vă spun eu.

Pentru viață, e greu să te revanșezi.

Și i-am zis “sărut mâna” când am intrat în casă. Pentru că așa m-a învățat să zic. Tot ce știu e de la ea. Tot ce sunt e de la ea, iar pentru asta nu pot decât să mă mândresc.

Mult timp am învinuit-o pe ea, că nu m-a îndrumat către o cale mai ușoară spre o carieră de succes. Dar azi știu că dacă nu m-ar fi lăsat să aleg eu, nu aș fi scris azi nimic. Nu aș fi publicat o carte, nu aș fi avut un blog, nu ar fi existat Annazidezi.

Îți mulțumesc pentru încredere, mămico! M-ai lăsat să-mi aleg singură destinul și nu ai fi putut face mai bine cu mine. Destinul meu e să scriu și tu, cumva ai știut asta mereu. Mamele chiar au superputeri!

La mulți ani tuturor femeilor!❤️